Angela Merkel la Washington, pentru a-l convinge pe Barack Obama să nu trimită arme Kievului

Cancelarul german s-a deplasat în Statele Unite pentru a-l convinge pe preşedintele Barack Obama să nu trimită armament Kievului, în condiţiile în care mai mulţi oficiali americani îndeamnă la înarmarea Ucrainei.

Cancelarul german Angela Merkel a început, astăzi, o vizită oficială la Washington, unde principalul subiect de discuţie a fost criza din Ucraina şi divizarea Occidentului faţă de ideea de înarmare a Kievului.

Şefa Executivului de la Berlin încercă să-l convingă pe preşedintele Barack Obama să nu trimită ajutor militar guvernului de la Kiev, dar preşedintele american se află sub serioase presiuni interne de a nu mai amâna asistenţa militară defensivă pentru forţele ucrainene.

Angela Merkel a venit la Casa Albă cu planul germano-francez pe care i l-a prezentat împreună cu preşedintele Hollande, săptămâna trecută, liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, şi asupra căruia ar urma să se discute, miercuri, la Minsk.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a declarat că preşedintele SUA va lua o decizie care să fie în interesul mai larg de securitate al Statelor Unite.

Ultima vizită a doamnei cancelar în SUA, în mai 2014, a însemnat o înţelegere de diviziune a muncii, scrie „Der Spiegel“. Barack Obama era de acord să îi lase lui Merkel frâiele negocierii cu Rusia, iar Germania – împreună cu Europa – se angaja să susţină sancţiunile impuse Rusiei.

„Problema e că de atunci şi până astăzi nimic nu s-a întâmplat în direcţia încetării luptelor din estul Ucrainei şi în privinţa convingerii lui Putin să nu mai susţină separatiştii. Astăzi, americanii sunt dezamăgiţi de reţinerea nemţilor şi acuză asta tot mai deschis la toate nivelurile guvernamentale. La Washington, curentul majoritar de opinie merge către soluţia livrării de arme pentru militarii ucraineni. Numai că armele nu vin singure. Soldaţii ucraineni trebuie instruiţi să le folosească şi cine să o facă decât cei care le produc, adică americanii. Cu alte cuvinte, SUA ar deveni şi ele parte a acestui conflict, ceea ce în opinia cancelarului Merkel e contraproductiv“, notează publicaţia germană.

Ideea Berlinului este că estul Ucrainei va fi oricum numai de formă parte a Ucrainei. De facto, autonomia extinsă va duce la subordonarea regiunilor separatiste faţă de Kremlin, ceea ce oricum se întâmplă“, mai scrie , mai scrie „Der Spiegel“,. Problema este, susţin analiştii, că Putin mimează negocierile şi în acest timp, pe teren, separatiştii sprijiniţi de Moscova câştigă tot mai mult teren. 

Summit-ul de la Minsk, în suspensie

Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, a declarat , luni, la Bruxelles că summitul ce ar trebui să reunească, miercuri, la Minsk liderii rus, ucrainean, francez şi german şi care este consacrat crizei ucrainene „nu este sigur că va avea loc“. 

„Sperăm că punctele aflate încă în suspensie vor fi putea fi soluţionate“, a spus Steinmeier, referindu-se la rezervele exprimate duminică de preşedintele rus Vladimir Putin.

Ministrii de externe din UE au aprobat, astăzi, să interzică accesul în Uniune şi să îngheţe proprietăţile pentru o nouă serie de oficiali ruşi, dar implementarea sancţiunilor a fost amânată, în aşteptarea discuţiilor de miercuri, a anunţat şeful diplomatiei franceze, Laurent Fabius, citat de Reuters.

Planul de pace Merkel-Hollande

Planul propus de Paris şi Berlin vizează o autonomie mai largă acordată regiunilor separatiste (Doneţk şi Lugansk). El se bazează pe linia actuală a frontului şi prevede o zonă demilitarizată cu o lăţime de 50 — 70 km de-a lungul acestei linii.

Totuşi, încă există o serie de chestiuni în suspensie, mai ales „statutul teritoriilor“ ocupate de separatiştii proruşi, fiind vizată o autonomie extinsă, „controlul frontierelor“ şi „retragerea armamentului greu“, potrivit presei franceze, care citează surse apropiate preşedintelui Francois Hollande.

Summitul cvadripartit de la Minsk a fost prefaţat, astăzi, de o reuniune a adjuncţilor miniştrilor de externe din Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia găzduită de Berlin, diplomaţii încercând să elaboreze proiectul unui plan de pace ce va reprezenta baza discuţiilor de miercuri între liderii celor patru state.

Semnatarii unui acord anterior de încetare a focului - Ucraina, Rusia, reprezentanţi ai separatiştilor şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) - se vor întâlni de asemenea la Minsk miercuri.

50.000 de morţi în estul Ucrainei, potrivit serviciilor secrete germane

Potrivit unei surse din serviciile de informaţii germane, citată de cotidianul „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ , numărul victimelor din estul Ucrainei ar fi de zece ori mai mare decât bilanţul oficial, ridicându-se la aproximativ 50.000 de persoane. Această estimare depăşeşte cu mult cifrele oficiale.

ONU a anunţat că peste 5.000 de persoane au fost ucise în confruntările dintre separatiştii proruşi şi forţele ucrainene în estul Ucrainei, de la declanşarea conflictului în aprilie 2014. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen că numărul victimelor din Donbas ar fi de 1.200 de militari şi 5.400 de civili.