ANALIZĂ Cea mai gravă eroare a administraţiei Trump, în primele 100 de zile: Dacă nu e controlată, poate submina securitatea de care se bucură America
0Există un lung şir de erori şi incompetenţe ale administraţiei Trump în ceea ce priveşte politica externă a Statelor Unite, însă o singură greşeală strategică va avea consecinţe serioase pe termen lung privind securitatea ţării, arată profesorul de relaţii internaţionale Stephen M. Walt, într-o analiză pentru Foreign Policy.
Profesorul Walt, o cunoscută voce a curentului realist în relaţiile internaţionale, scrie că în cele doar 100 de zile ale noii administraţii, un lung şir de incompetenţe au ieşit la iveală: de la eroarea numirii unui „trăsnit” precum Gen. Michael Flynn în funcţia de consilier pe probleme de securitate, sau eşecul în a monitoriza şi controla legăturile cu Rusia ale membrilor campaniei sale şi scandalul ulterior ce afectează posibilităţile de cooperare cu Moscova, la susţinerea mai mult sau mai puţin deschisă a unor regimuri autoritare precum cele din Egipt, Turcia sau Arabia Saudită, ţări străine de valorile democratice americane, sau la modul inept în care Donald Trump a tratat aliaţii importanţi ai Statelor Unite, precum Australia sau Germania.
Deşi această listă este lungă şi impresionantă, scrie profesorul american, eroarea cea mai mare a actualei administraţii, una cu efecte negative serioase pe termen lung, este „modul incompetent şi lipsit de înţelegere în care este abordată strategia faţă de Asia”.
„Europa este importantă, dar problemele ei curente sunt în mare măsură interne şi Statele Unite nu pot face mult în această privinţă. Orientul Mijlociu este un haos, bineînţeles, dar Statele Unite nu trebuie să rezolve problemele de acolo, nu ştie cum s-o facă, şi nu ar trebui să irosească timp, bani sau vieţi omeneşti pentru asta”, susţine Walt.
În schimb, importanţa Asiei este evidentă, nu doar că este regiunea cu cea mai importantă creştere economică dar China este „singurul competitor pe termen lung relevant pentru Statele Unite şi singurul actor internaţional ce poate deveni un hegemon regional”. În opinia profesorului american, Statele Unite nu pot ignora ascensiunea Chinei care, cu o economie mai mare deja decât a Statelor Unite şi o populaţie de trei ori mai mare, dacă nu este „controlată” poate submina surplusul de securitate de care America se bucură în emisfera Vestică.
Obiectivul strategic al Statelor Unite este de a preveni China să devină puterea dominantă în zona Asia-Pacific, şi acesta era şi raţiunea strategiei fostei administraţii de a pivota către Asia. Iar acest lucru, susţine dl. Walt, trebuie făcut nu doar prin desfăşurarea de forţe noi în regiune, dar şi de atenta întreţinere a alianţelor strategice cu actorii regionali. După cum explică profesorul, această politică nu este una simplă, în primul rând distanţa geografică face dificile relaţiile apropiate în principiu, iar multe dintre aceste state au relaţii economice importante cu China; apoi, între aceste state nu există întotdeauna relaţii de amiciţie (Coreea de Sud şi Japonia de exemplu), apoi deşi aceste state se tem ele însele de ascensiunea Chinei, ele nu vor susţine prezenţa în regiune a unei Americi beligerante.
În situaţia în care Statele Unite au nevoie de o administraţie şi de un corp diplomatic inteligent, sofisticat şi cunoscător pentru a reuşi să coordoneze şi solidifice aceste alianţe politice, „administraţia Trump a început prin a rupe acordul comercial de liber schimb TPP (o eroare enormă cu consecinţe importante), apoi a pus la îndoială politica „Chinei unice”, pentru ca în final să-l jignească pe prim-ministrul Australiei, un important aliat al Statelor Unite în zonă. La toate acestea se adaugă modul incompetent în care este abordată problema Coreei de Nord şi atitudinea beligerantă a Statelor Unite, ce nelinişteşte ţările din jur”, scrie Stephen Walt.
Acesta încheie susţinând că anunţul că preşedintele Trump va participa la trei summit-uri în Asia în luna noiembrie este îmbucurător, atâta timp „cât acesta nu va merge acolo pentru a o ajuta pe Ivanka să vândă mai mulţi pantofi”.