Alfred Gilman, laureatul premiului Nobel pentru medicină pe 1994, a murit la vârsta de 74 de ani
0Cercetătorul american Alfred Gilman, laureat al premiului Nobel pentru medicină pe anul 1994, alături de Martin Rodbell, a murit pe 24 decembrie, la vârsta de 74 de ani, informează lemonde.fr.
Informaţia a fost confirmată de Universitatea Texas din oraşul american Dallas, al cărei decan a fost Alfred Gilman. Cercetătorul american a primit premiul Nobel pentru medicină pentru descoperirea "proteinelor G şi a rolului pe care acestea îl joacă în transmiterea semnalelor în interiorul celulelor", potrivit comitetului Nobel.
Alfred Gilman a murit din cauza unui cancer pancreatic. A fost căsătorit cu Kathryn Hedlund, cu care avea trei copii.
Proteinele G sunt situate la nivelul membranelor celulare şi sunt implicate în transmiterea mesajelor hormonale. Rolul proteinelor G este acela al unui întrerupător. Fixate la nivelul feţei interne a membranelor fiecărei celule, ele regularizează transferul de semnale biologice de la receptorii din membrane spre mecanismele efectoare, situate în interiorul celulelor. Astfel, un număr foarte mare de receptori (de adrenalină, de histamină, de hormoni tiroidieni, de prostaglandine, de opiacee) îşi transferă semnalele - ordinul pe care sunt însărcinate să îl propage în interiorul celulelor cu scopul de a obţine un efect biologic specific - graţie proteinelor G.
În anumite situaţii patologice, acest "întrerupător" funcţionează defectuos sau nu funcţionează deloc.
Astfel, în cazul holerei, bacilul vinovat de declanşarea bolii secretă o substanţă toxică, toxina holerică, care modifică proteina G situată la nivelul intestinului, provocând episoade diareice severe. Modificată de acea toxină, proteina G rămâne constant în fază activă, iar intestinul, în loc să absoarbă sărurile şi lichidele, aşa cum face de obicei, le elimină într-o manieră accelerată.
De asemenea, specialiştii consideră că este foarte posibil ca funcţionarea proteinei G să fie alterată şi de alte patologii frecvente, precum maladia Alzheimer, poliartrita reumatoidă, hipertensiunea arterială, ateroscleroza şi anumite tipuri de cancer.
De curând, genele care codează proteina G au fost izolate şi reproduse. Această reuşită a oamenilor de ştiinţă ar putea permite descoperirea unor noi metode terapeutice: medicamentele de semnalizare. Cercetătorii vor trebui însă să descopere natura exactă a "curentului electric" declanşat de acest "întrerupător" şi să descifreze fenomenele ce permit moleculelor (hormoni, neurotransmiţători, factori de creştere) produse de glande, nervi şi diverse ţesuturi să îşi transmită ordinele prin intermediul receptorilor lor, situaţi la suprafaţa anumitor tipuri de celule specifice.