Alegerea lui Biden şi ţinta lui Trump. Cine este Kamala Harris, noua senzaţie din politică americană: „Vei fi prima care va face multe lucruri”

Cu un trecut de procuroare hotărâtă şi o familie care a trăit din plin „visul american”, senatoarea Kamala Harris poate deveni prima vicepreşedintă de culoare din istoria Statelor Unite.

Propulsată pe scena naţională de candidatura la primarele democrate, senatoarea de California Kamala Harris, în vârstă de 55 de ani, are ambiţia să rămână în istorie.

„Mama mea îmi spunea adesea: Kamala, tu vei fi probabil prima care va face multe lucruri. Asigură-te că nu vei fi ultima”, a mărturisit senatoarea înainte de a-şi anunţa intenţia de a candida la Casa Albă.

Kamala Harris s-a născut pe 20 octombrie 1964 şi a crescut la Oakland, în California progresistă a anilor ’60 - ’70. Mama ei este o imigrantă din India, cercetătoare specializată în cancerul de sân, iar tatăl un imigrant din Jamaica, profesor de economie la Universitatea din Stanford. După divorţul părinţilor ei, pe când avea şapte ani, a locuit timp de cinci ani la Montreal, în Canada, între 1976 şi 1981, unde a studiat la o şcoală francofonă. S-a întors în Statele Unite şi şi-a continuat studiile la Universitatea Howard, unde a obţinut o diplomă de ştiinţe politice, şi la Şcoala de Drept Hastings din cadrul Universităţii din California. S-a angajat la Baroul din California în 1990 şi a ajuns până în vârf, fiind aleasă de două ori, între 2011 şi 2017, în funcţia de procuroare generală, fiind prima femeie care a condus aparatul judiciar al celui mai populat stat din SUA. Anterior, asigurase două mandate de  procuroare generală de San Francisco (2004 - 2011).

De la schimburi de replici cu Biden la partenera sa de cursă pentru Casa Albă

În ianuarie 2017, a depus jurământul în Senatul federal, devenind prima senatoare cu origini din Asia de Sud şi doar a doua senatoare de culoare din istoria Statelor Unite. După trei ani în Senat, s-a erijat într-o pretendentă serioasă la Casa Albă datorită stilului său agresiv. Echipa sa miza pe trecutul de procuroare şi o prezenta drept candidata cea mai potrivită pentru a „face rechizitoriul” lui Donald Trump şi a-l învinge pe republican.

„Este o femeie care ştie cea vrea şi cum să obţină”, o descrie avocata Marguerite Willis.

Totuşi, criticii săi spun că ar fi putut face mai multe în calitate de procuroare generală, reproşându-i că a închis ochii la investigaţii asupra unor cazuri în care poliţiştii au tras în oameni şi că a ţinut partea colegilor săi în cazuri în care condamnările au fost greşite.

În calitate de potenţială candidată prezidenţială, l-a atacat pe Joe Biden în timpul unei dezbateri televizate în legătură cu poziţiile trecute ale acestuia referitoare la transportul obligatoriu pentru elevi. Unii consilieri ai lui Biden au declarat că aceste atacuri i-au făcut să se întrebe dacă Harris poate fi o parteneră de încredere. Harris s-a retras însă din cursă în favoarea lui Biden, iar, după moartea lui afro-americanului George Floyd, a devenit o voce proeminentă în apărarea justiţiei rasiale şi a reformării poliţiei, participând la marşuri şi intrând în contradicţie cu republicani din Senat în legătură cu proiectele de reformă.

Pomiţând să-şi aleagă o parteneră de cursă de culoare pentru partea finală a campaniei prezidenţiale, Biden a lăsat deoparte schimburile de replici cu Harris şi a decis să îi folosească talentul de procuroare împotriva lui Donald Trump şi a vicepreşedintelui Mike Pence. „O luptătoare  neînfricată pentru cei mărunţi şi unul dintre cei mai buni funcţionari publici”, a prezentat-o Biden în momentul în care şi-a anunţat propunerea.

Alegerea nu este întâmplătoare. Votul de culoare este de o importanţă majoră pentru speranţele lui Biden de a câştiga în statele sudice Georgia şi Florida, unde Trump a câştigat acum patru ani în faţa lui Hillary Clinton, dar unde sondajele indică o luptă strânsă în acest an.

În colimatorul lui Trump

Miercuri seara, în a treia seară a Convenţiei Naţionale Democrate, Kamala Harris a acceptat oficial propunerea lui Joe Biden. Ea a atacat mandatul lui Trump, punându-l sub semnul „eşecului”.

Trump „transformă tragediile noastre în arme politice. (...) Trebuie să alegem un preşedinte care va aduce ceva diferit”, a transmis ea dintr-o sală goală a unui hotel din Wilmington (Delaware).

Harris a subliniat totodată impactul disproporţionat al coronavirusului asupra persoanelor de culoare, amintind şi de manifestaţiile anti-rasism din ultimele luni. „Nu există un vaccin pentru rasism. Trebuie să muncim”, a declarat senatoarea, citind apoi numele persoanelor de culoare neînarmate ucise de poliţia americană.

Trump a urmărit discursul lui Harris şi a sugerat, în stilu-i caracteristic, că l-a numit „rasist” pe Biden. Anterior, liderul de la Casa Albă se declarase surprins de alegerea contracandidatului săi, întrucât el o consideră „mediocră”.

Însă această femeie considerată „mediocră” de Trump este cotată de-acum cu şanse la Casa Albă, funcţia de vicepreşedintă, în cazul unei victorii în alegerile din 3 noiembrie, fiind văzută drept o trambulină pentru cea de preşedintă în 2025. Ori Joe Biden va împlini 78 de ani la 20 noiembrie, la nici trei săptămâni de la alegeri.