AFP. Biden preia conducerea unei Americi în criză

Democratul Joe Biden se instalează miercuri la Casa Albă, în timp ce peste 3.000 de americani mor zilnic din cauza covid-19, aproape un milion se înscriu săptămânal ca şomeri, iar zeci de milioane se îndoiesc de legitimitatea sa, comentează AFP.

”Ceea ce este unic pentru Biden este nu atât faptul că ţara se află în criză, ci numărul crizelor simultane”, pe care va fi nevoit să le înfrunte încă din primele zile ale mandatului său, subliniază politologul Mary Stuckey de la Universitatea statului Pennsylvania.

Pandemia şi recesiunea sunt legate, desigur, dar altre crize - disensiuni politice şi rasiale - au propria logică şi sunt vechi. El va fi nevoit să le înfrunte pe toate, imediat, în timp ce Senatul va fi ocupat în parte să-l judece pe Donald Trump cu privire la ”incitare la insurecţie”.

PANDEMIE

Situaţia sanitară nu a mai fost niciodată atât de gravă de la gripa spaniolă din 1918.

Statele Unite sunt cea mai afectată ţară din lume de pandemia covid-19 - cu 24 de milioane de contaminări şi aproape 400.000 de morţi, iar apariţia noii variante britanice alimentează temeri cu privire la ceea ce este mai rău.

O imensă campanie de vaccinare a început la jumătatea lui decembrie, însă ea a avansat mult mai lent decât se prevedea, iar numai zece milioane de oameni au fost vaccinaţi cu prima doză de vaccin, cu mult sub cele 20 de milioane prevăzute la sfârşitul lui decembrie de către administraţia în exerciţiu a lui Donald Trump.

Joe Biden a promis să treacă la viteza superioară, pentru a atinge 100 de milioane de vaccinări în cea de-a 100-a zi a preşedinţiei sale. ”Sunt convins că putem reuşi”, a declarat el. ”Sănătatea naţiunii este în joc!”.

RECESIUNE ŞI ŞOMAJ

Măsurile de izolare adoptate în vederea opririi răspândirii noului coronavirus au aplicat o lovitură brutală de oprire economiei care, potrivit Băncii centrale american (Fed), s-a contractat cu 2,4% în 2020.

Numeroase întreprinderi au fost nevoite să-şi închidă porţile şi să-şi concedieze personalul. Alţi salariaţi au demisionat pentru a se ocupa de copiii lor, privaţi de şcoală. În total, 18 milioane de americani trăiesc în prezenet din ajutor de şomaj.

”Suferinţa umană se etalează la lumina zilei şi nu avem timp de peirdut”, a comentat Joe Biden, dezvăluind un plan de urgenţă în valoare de 1.900 de miliarde de dolari, pe care intenţionează să-l supună validării Congresului cât mai rapid.

În calitate de vicepreşedinte al lui Barack Obama, el a supervizat un uriaş plan de relansare în urma crizei financiare din 2008, care le-a umbrit începutul mandatului atunci.

De această dată, provocarea este cu totul alta. ”El trebuie să gestioneze criza economică în timp ce încearcă să vaccineze 300 de milioane de persoane şi conducând o naţiune grav împărţită”, subliniază Shirley Anne Warshaw, o profesoară de ştiinţe politice la Gettysburg College.

DERIVA TRUMPIŞTILOR

După patru ani ai unei preşedinţii care i-a ridicat pe americani unii împotriva altora, ”cruciada” postelectorală a lui Donald Trump a adâncit prăpastia şi mai mult.

Sub pretextul unor ”fraude”, republicanul a refuzat să-şi recunoască înfrângerea în alegeri. El a eşuat să convingă tribunalele, însă a semănat îndoiala în spiritul a milioane de susţinători, dintre care cei mai aprigi au luat Capitoliul cu asalt la 6 ianuarie.

”Statele Unite nu au mai cunoscut o asemenea criză de legitimiatte politică de la învestirea lui Abraham Lincoln" în 1861, care a dat lovitura începerii Războiului de Secesiune, subliniază David Farber, un profesor de istorie la Universitatea din Kansas.

Acuzat de faptul că a încurajat aceste violenţe, Donald Trump urmează să fie judecat de către Senat. ”Acest lucru va mânca pur şi simplu din timpul de care Joe Biden are nevoie” în vederea lansării şantierelor sale, precizează Farber.

Unii republicani s-au distanţat, până la urmă, de impetuosul miliardar, însă ”el va rămâne o forţă care bruiază, poate în timpul întregii preşedinţii a lui Biden, care nu va putea face mare lucru împotrivă”, avertizează istoricul.

Democratul, care a promis ”să reconcilieze America”, riscă de asemenea să se ciocnească de existenţa a ”două ecosisteme mediatice diferite care le oferă oamenilor două viziuni diferite asupra lumii”, avertizează politologul Mary Stuckey.

TENSIUNI RASIALE

Marile manifestaţii din vară, care au avut loc în urma uciderii lui George Floyd de către un poliţist alb s-au stins, însă democratul a fost ales cu susţinerea masivă a populaţiei de culoare, iar acum este necesar să-i satisfacă aşteptările.

”Inegalităţile rasiale sunt prezente peste tot, în economie, în accesul la o locuinţă, la vot, în violenţele poliţiei... Sunt purulente de ani şi ani de zile”, potrivit lui Shirley Anne Warshaw, care preconizează ”o puternică mobilizare a noii administraţii” pe acest front.

Joe Biden are deja cea mai diversă echipă care a existat vreodată. ”El le arată susţinătorilor săi că Statele Unite vor încerca să dea pagina în domeniul justiţiei rasiale”, apreciază David Farber.

NU TOATE PÂRGHIILE

În faţa tututor acestor ”priorităţi”, ”trebuie să faci mai multe lucruri deodată”, a recunoscut vineri, la NPR, viitoarea vicepreşedintă Kamala Harris.

În faţa tuturor acestor şantiere, Joe Biden consideră că voinţa sa de a trece dincolo de liniile de demarcaţie politică este unica soluţie.

”Unitatea nu este o himeră, este un demers practic pentru a face ceea ce avem de făcut împreună pentru ţară”, sublinia el.

Mary Stuckey consideră că cei doi democraţi se află ”pe tăişul lamei de ras: cuplul va avansa între mari oportunităţi şi multe pericole”.

Ea avertizează însă împotriva tendinţei de a-l considera pe Joe Biden drept o figură providenţială.

”Această ţară este obsedată de preşedinţii săi, ei sunt văzuţi ca nişte salvatori”, însă nu trebuie să se uite că ”ei nu controlează totul, nici pe departe”.