Aflat în vizită în Danemarca, Pompeo arată cu degetul „noua competiţie“ în Arctica, la un an după scandalul cumpărării Groenlandei

La un an de la scandalul ofertei lui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda, şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a efectuat miercuri o vizită în Danemarca, unde a insistat asupra ”noii competiţii” în Arctica, o aluzie la planuri ale marilor puteri - inclusiv China - vizând această regiune, relatează AFP.

În urma unei prime etape în Regatul Unit, marţi, unde a îndemnat lumea să ţină piept Chinei, noul mare rival al Statelor Unite, fostul director al CIA şi apropiat al lui Donald Trump şi-a continuat atacul, îndemnând ţările riverane la Arctica să apere valorile ”libertăţii, transparenţei, suveranităţii şi stabilităţii” în Marele Nord.

”Această misiune este şi mai urgentă în faţa noii competiţii în regiune a unor ţări care nu respectă întotdeauna sau deloc regulile”, a declarat el într-o conferinţă de presă.

China, observator în Consiliul Arcticii din 2013, se consideră o putere ”apropiată de Artica” şi vrea să dezvolte ”drumuri polare ale mătăsii”.

Întreprinderi chineze s-au poziţionat în vederea construirii sau renovării unor aeroporturi - cruciale într-o Groenlandă în mare parte enclavizată.

Premierul groenlandez Kim Kielsen s-a dus la Beijing pentru a discuta oferta.

Danemarca finalizase un vast program aeroportuar la sfârşitul lui 2018, într-un dosar urmărit cu atenţie de către Washington.

Pompeo s-a întâlnit miercuri cu premierul danez Mette Frederiksen, iar apoi cu omologul său Jeppe Kofod. Acesta din urmă a insistat să fie prezenţi însărcinaţii cu Afaceri Externe ai Groenlandei şi Insuelor Feroe, alt teritoriu autonom danez.

Copenhaga - care consideră Washingtonul drept ”aliatul său absolut cel mai apropiat”, potrivit ministrului Kofod - şi-a afişat linia atlantistă veche de 20 de ani, trimiţând trupe pe teatrele din Afganistan şi Irak şi participând la intervenţia militară din Libia.

Întărită de anii de operaţiuni externe, această ţară nordică a trimis recent trupe în Sahel, alături de Franţa, şi urmează să preia în 2020 şefia Misiunii NATO în Irak pe o perioadă de 18 luni.

INVESTIŢII AMERICANE

Însă foarte buna înţelegere americano-daneză a fost tulburată în august, anul trecut, de oferta foarte neaşteptată a lui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda, un imens teritoriu arctic de peste două milioane de kilometri pătraţi şi un atu de netăgăduit al micii Danemarce.

O provocare a bardului "Make America Great Again", aflat în căutarea unui al 51-lea stat? Sau o expresie a unei redobândiri a interesului strategic al Americii faţă de Arctica, unde Rusia şi noul mare rival chinez îşi avansează de asemenea pionii?

Ieşirea preşedintelui american a exprimat, poate, un mesaj mai complex decât părea, consideră unii experţi, în contextul în care Washingtonul, care deţine cea mai nordică bază aeriană la Thule, în nordul Groenlandei, a fost mai degrabă dezinteresat de acest teritoriu arctic de la sfârşitul Războiului Rece.

Frederiksen a respins drept ”absurdă” propunerea locatarului Casei Albe. Acesta şi-a anulat imediat o vizită de stat la Copenhaga prevăzută în septembrie 2019, deplângând tonul ”rău” al şefei Guvernului danez. Câteva apeluri telefonice au scăzut presiunea.

”Această discuţie a fost rezolvată anul trecut, nu era pe agenda discuţiilor noastre, am avut o bună şi fructuoasă reuniune”, a subliniat Kofod în conferinţa de presă, insistând asupra ”potenţialului neexplorat al dezvoltării comerţului şi turismului” în Groenlanda.

La 10 iunie, Statele Unite au redeschis, la 67 de ani după ce l-au închis, Consulatul de la Nuuk, capitala Groenlandei, cu unda verde a Copenhagăi. Iar în aprilie, Guvernul gronlandez a acceptat ajutoare americane în valoare de 12,1 milioane de dolari destinate unor proiecte civile.

”Ceea ce am spus în trecut şi ceea ce facem azi sunt două lucruri diferite. Iar asta contează, este ceea ce spunem azi”, a declarat pentru AFP reprezentantul groenlandez Steen Lynge.