Zelenski, prins între Trump și Putin. Decizia care ar putea schimba soarta războiului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află în fața uneia dintre cele mai dificile ecuații de politică externă de la începutul războiului. Prezent la Istanbul pentru ceea ce ar fi trebuit să fie o relansare a negocierilor de pace, Zelenski trebuie acum să decidă cât timp va rămâne în Turcia: suficient pentru a semnaliza deschiderea față de un posibil rol de mediator al președintelui american Donald Trump, dar nu atât de mult încât să pară că așteaptă semnale de la Moscova.

Potrivit unei analize CNN, liderul de la Kiev se află într-o poziție delicată: dacă respinge oferta de discuții venită pe filiera rusă, riscă să fie considerat rigid; dacă o acceptă, deschide ușa unor negocieri stagnante de luni de zile, dar în termeni impuși de o parte care și-a demonstrat până acum disprețul față de orice compromis real.

În paralel, Donald Trump joacă și el o carte riscantă. În timp ce insistă că fără o întâlnire directă cu Vladimir Putin „nimic nu se va mișca”, liderul de la Casa Albă pare să amâne luarea unei poziții clare cu privire la eventualele consecințe pentru Moscova. Kremlinul a respins atât ideea unui armistițiu de 30 de zile, cât și posibilitatea unei întrevederi cu Trump în calitate de intermediar.

„Singura reacție coerentă a Casei Albe rămâne cea a sancțiunilor masive”, notează CNN, evocând avertismentele președintelui francez Emmanuel Macron. Dar primele semnale diplomatice apărute dinspre Qatar sugerează că Trump ezită să recunoască un eventual eșec al demersurilor de pace — o decizie care s-ar putea dovedi definitorie pentru parcursul său politic, dar și pentru dinamica acestui conflict.

Kremlinul, la rândul său, pare să își joace rolul fără iluzii: nu reacționează la presiunile europene și ignoră manevrele de influență ale lui Trump. Vladimir Putin evaluează riscul unei fotografii comune cu liderul american și cu președintele ucrainean ca fiind mult mai mare decât orice sancțiune americană — o miză de imagine internă cu ecouri adânci în Rusia.

Înainte de întrevederea cu Recep Tayyip Erdoğan,Zolodimir Zelenski a transmis public că se află deja în Turcia și este pregătit pentru discuții. Însă Kremlinul a transmis, cu doar câteva minute înainte de aterizarea președintelui ucrainean, că Vladimir Putin nu va participa la negocieri. În schimb, a fost delegat Vladimir Medinski, același oficial care a condus echipa de negocieri rusești în 2022.

Trump, aflat într-un turneu diplomatic în zona Golfului, a declarat jurnaliștilor la bordul Air Force One că întâlnirea sa cu Putin este esențială: „Nimic nu se va întâmpla până nu mă întâlnesc personal cu el. A fost gata să vină, dar nu fără mine. Fără mine, nu vine. Și, fie că vreți sau nu, până nu vorbim față în față, nu va exista nicio mișcare reală. Va trebui să ne întâlnim — pentru că mor prea mulți oameni.”

Propunerile venite din partea consilierului american Keith Kellogg — un set de 22 de puncte — indică intenția Washingtonului de a contura un cadru de pace ce include o zonă demilitarizată de 30 km și recunoașterea de facto a Crimeei ca teritoriu al Federației Ruse. O propunere care, evident, stârnește îngrijorări majore la Kiev.

Rusia ar putea încerca să întindă negocierile pe tot parcursul verii

Între timp, The Washington Post notează că Rusia ar putea încerca să întindă negocierile pe tot parcursul verii, blocând inițiativa occidentală și pregătind o eventuală nouă ofensivă în toamnă. Totul, în timp ce continuă să joace o dublă carte: participare simbolică la dialog și intensificare a presiunii militare pe front.

Diplomați occidentali au încurajat totuși Ucraina să participe la negocierile din Istanbul, chiar dacă partea rusă a trimis o delegație de rang secund. „Este important să nu pară că ucrainenii blochează procesul”, a explicat un diplomat sub acoperirea anonimatului.

Dar anunțul privind componența echipei ruse — aproape identică cu cea din 2022 — a fost interpretat de mai mulți observatori ca un semnal că Moscova nu a renunțat la cerințele sale inițiale, inclusiv reducerea forțelor armate ucrainene. Politologul rus Vladimir Pastuhov consideră că, dacă nu intervin schimbări dramatice, „alegerea lui Putin este clară: preferă continuarea războiului în locul unei dezescaladări reale”.

În acest context fluid și tensionat, între blocajele diplomatice și calculele politice ale celor trei actori-cheie — Kiev, Moscova, Washington — Turcia rămâne, cel puțin pentru moment, scena unei piese în care miză nu este doar pacea, ci și narativul global despre cine, cum și cu ce preț o poate obține.