Vladimir Putin încearcă „să cucerească“ Bulgaria

În decembrie 2014, preşedintele rus Vladimir Putin a atacat dur Bulgaria pentru că susţine sancţiunile occidentale împotriva Rusiei. Acum, tonul lui Putin s-a înmuiat. Ce s-a schimbat?, se întreabă jurnaliştii „Deutsche Welle“ (DW).

„Bulgaria nu e în poziţia de a acţiona ca stat independent“

„Este de înţeles că preşedintele Putin a vorbit foarte dur la adresa Bulgariei. Dar am fost acuzaţi pe nedrept, deoarece nu este dorinţa şi nici scopul nostru de a îngheţa relaţiile cu Rusia“, declara prim-ministrul bulgar Boiko Borissov, la începutul lunii iulie. 

Premierul se referea la sancţiunile economice împotriva Moscovei pentru care Bulgaria, în capacitatea sa de membru al Uniunii Europene şi al NATO, este parţial responsabilă. Adică Borissov răspundea afirmaţiilor lui Putin, făcute la Ankara la sfârşitul lui 2014, când în mod neaşteptat a anunţat încheierea proiectului gazoductului South Stream, proiect foarte important pentru Bulgaria. Vladimir Putin a aruncat toată vina pentru eşecul gazoductului pe Bulgaria, spunând că ţara nu se află în poziţia „de a acţiona ca un stat independent“.

Semne de împăcare

Acum, tonul dintre Moscova şi Sofia s-a schimbat. Săptămâna trecută, Putin a recunoscut că statutul de membru NATO al Bulgariei este o chestiune încheiată. „Trebuie să respectăm alegerea bulgarilor şi să continuăm să colaborăm cu ei, indiferent de toate întrebările dificile cu privire la diversele proiecte, inclusiv South Stream“, declara Putin.

Preşedintele rus a adăugat că Rusia şi Bulgaria s-au bucurat, de-a lungul istoriei, de relaţii apropiate. În Bulgaria, cuvintele lui Putin au fost văzute ca „un semn clar al împăcării“ şi „un ton complet nou în ceea ce priveşte relaţiile bilaterale“.

Gazoducte folosite ca unealtă politică

Declaraţiile lui Putin cu privire la Bulgaria au fost făcute în timpul unui eveniment oficial ţinut în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014. El a asigurat oamenii de acolo că Rusia îşi va dezvolta relaţiile cu Bulgaria, „în toate aspectele“. Deşi e posibil să se fi referit la doar două aspecte, notează DW, amândouă în legătură cu tensiunile actuale dintre Rusia şi Occident şi cu localizarea geostrategică a Bulgariei.

Primul dintre cele două aspecte la care se referea Rusia este despre proiectele gazoductelor care, lăsând la o parte considerentele economice, sunt o unealtă importantă în politica externă a Rusiei. Mult-lăudatul Turkish Strem care a fost anunţat la Ankara pare acum un proiect mort, iar Rusia deja nu mai spune atât de categoric că gazul nu va mai ajunge în Europa prin Ucraina începând din 2019.

În acelaşi timp, câţiva analişti spun că South Stream are o şansă mare de a fi revitalizat. Pentru că nu a existat o anulare oficială din partea Moscovei, Bulgaria presupune că acest proiect încă poate fi salvat. 

Speculaţiile despre revitalizarea South Stream par a veni de la o sursă din Moscova. Rusia are nevoie de gazoducte pentru a le folosi ca unealtă de presiune politică, iar Bulgaria ar putea juca un rol în toate astea, continuă DW.

Bulgaria este prinsă între Est şi Vest

Al doilea aspect are legătură cu încercarea Kremlinului de a submina solidaritatea cu NATO şi cu UE şi de a diviza amândouă organizaţiile în ceea ce priveşte sancţiunile împotriva Rusiei, dar şi pe probleme de securitate. Bulgaria reprezintă un teren solid pentru „intervenţii sub acoperire“. Moscova încă are susţinători la Sofia, în mare parte din rândurile partidului de opoziţie. Socialiştii bulgari au reacţionat cu bucurie la ultimele afirmaţii ale lui Putin. 

„Devine din ce în ce mai clar că ni se promovează o impresie greşită despre Rusia. Adevăratele priorităţi ale Rusiei sunt foarte diferite de imaginea unui stat agresiv“, a declarat un purtător de cuvânt al partidului.

„Datorită localizării sale geopolitice, dar şi datorită unei legături profunde spirituale şi culturale cu Rusia, Bulgaria are datoria de a acţiona ca mediator şi de a detensiona situaţia“, adaugă purtătorul de cuvânt, citat de DW.

Majoritatea bulgarilor ar fi mulţumiţi de un asemenea rol. Însă politicienii sunt conştienţi că acest lucru este ireal pentru o ţară atât de mică, adică să-şi asume dintr-o dată un rol-cheie pe scena internaţională.

Chiar şi premierul este de acord. Într-un interviu acordat agenţiei ruse TASS, el a lăsat să se înţeleagă că Bulgaria nu susţine sancţiunile impuse Rusiei din convingere, ci din cauza presiunii externe. „Mă rog la Dumnezeu ca mulţi dintre liderii europeni şi americani să se pună de acord şi să ridice sancţiunile“, a declarat el. 

Până când se va întâmpla asta, Bulgaria va rămâne divizată în ceea ce priveşte abordarea Rusiei, în ciuda ultimelor afirmaţii ale lui Vladimir Putin, conchide DW.