Venin antioccidental şi incapacitate de asumare a erorii: Un amiral în retragere acuză NATO de tragedia de pe submarinul Kursk. Reacţia Kremlinului
0Un amiral rus în retragere a făcut declaraţii controversate în legătură cu scufundarea submarinului Kursk, susţinând că această tragedie care încă marchează Rusia s-a produs în urma unei coliziuni cu un submersibil NATO. Kremlinul respinge această versiune.
Viaceslav Popov, comandant al Flotei Nordului în momentul naufragiului şi exploziei submarinului Kursk, la 12 august 2000, încearcă din nou să-şi repare imaginea cu acuzaţii la adresa NATO în legătură cu această tragedie în cazul căreia a acţionat, conform criticilor, total eronat şi dezorientat.
Potrivit acestui amiral în retragere, submarinul Kursk s-a scufundat după ce a fost lovit din eroare un submersibil NATO care îl supraveghea de la mică distanţă în Marea Barents.
Popov spune pentru agenţia de presă RIA Novosti că şi submarinul occidental a fost avariat în urma exploziei de la bordul Kursk şi chiar ar fi lansat un apel la ajutor de urgenţă. El nu a menţionat submarinul şi a recunoscut că îi lipsesc dovezile.
Această ipoteză contrazice concluzia autorităţilor ruse, care au recunoscut că submarinul a naufragiat în urma exploziei unei torpile înainte de lansare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze afirmaţia lui Viaceslav Popov, subliniind că există o concluzie a autorităţilor ruse asupra cauzei producerii acestei tragedii.
Submarinul Kursk s-a scufundat pe 12 august 2000 în urma a două explozii puternice. Cei 118 membri ai echipajului au fost declaraţi decedaţi.
Victime ale tragediei de pe submarinul Kursk FOTO EPA-EFE
Familiile victimelor au criticat aspru autorităţile ruse pentru faptul că au refuzat timp de câteva zile ajutorul occidentalilor. Potrivit lui Boris Kuzneţov, un reprezentant al familiilor victimelor, 23 de marinari, care se aflau în ultimul compartiment şi au mai trăit două zile şi jumătate, ar fi putut fi salvaţi dacă autorităţile ruse nu s-ar fi încăpăţânat şi ar fi dat curs ajutorului propus de occidentali. După o săptămână de încercări eşuate de deschidere a trapei, autorităţile ruse au acceptat până la urmă să fie ajutate de scafandri norvegieni. Aceştia din urmă au deschis trapa în doar câteva ore, dar era prea târziu pentru a mai salva pe cineva. Gestionarea precară a acestei situaţii i-a şocat pe numeroşi ruşi şi a devenit o pată imposibil de şters pe preşedinţia lui Vladimir Putin.