Un tabu spart. Dezvăluiri din interiorul Wagner, mercenarii aflaţi în solda lui Putin: Ororile din teren şi cum au fost luaţi la ţintă chiar de propria armată

Un mercenar a scăpat informaţii din interiorul obscurei organizaţii paramilitare ruse Wagner înainte de a-şi anula un proiect editorial şi de a dispărea din peisaj.

Angajat în rândurile companiei private Wagner, Marat Gabidulin, în vârstă de 54 de ani, şi-a propus să-şi mărturisească experienţa de mercenar într-o carte, intitulată „Ne scăldăm de două ori în acelaşi râu”. Fără să ofere explicaţii, şi-a anulat între timp proiectul şi a dispărut din peisaj. Dar, înainte de a deveni de negăsit, Gabidulin a răspuns la câteva întrebări pentru site-ul de actualitate rusească Meduza, înregistrat în Letonia. Este vorba de primul interviu al unui mercenar rus care nu îşi ascunde identitatea. Marat povesteşte despre înrolarea sa în Wagner, bătăliile purtate, îndoielile avute şi furia căpătată de-a lungul timpului. Wagner este o companie paramilitară care desfăşoară activităţi neoficiale în slujba Kremlinului.

Marat Gabidulin, un fost militar, sparge astfel un tabu, remarcă Marc Nexon, corespondentul publicaţiei franceze „Le Point” pentru Rusia. El vorbeşte deschis şi despre Evgheni Prigojin, omul care a intrat în atenţia lumii pe post de bucătar al preşedintelui Vladimir Putin şi ale cărui tentacule au fost găsite în diverse operaţiuni secrete purtate de Wagner în străinătate, dar şi în implicarea trolilor ruşi în alegerile din 2016 din Statele Unite.

Prigojin, un fost puşcăriaş reconvertit în om de afaceri după destrămarea Uniunii Sovietice, este considerat drept omul responsabil de fabrica de troli de la Sankt Petersburg şi de mercenarii din Wagner, iar fostul paramilitar recunoaşte că acesta este foarte influent în rândul comandanţilor din companie. Ori Prigojin respinge această informaţie, deşi şi-a făcut apariţia pe culoare cu prilejul fiecărei vizite la Moscova a mareşalului libian Khalifa Haftar, sprijinit puternic de Wagner în lupta sa împotriva Guvernului de Uniune Naţională recunoscut de comunitatea internaţională. În afară de Libia, Wagner a lăsat urme în Ucraina, Siria, Republica Centrafricană, Sudan, Mozambic, Madagascar, Venezuela etc.

„Toată lumea ştie de existenţa noastră, dar ascundem adevărul. Oare e normal aşa ceva?”, se întreabă mercenarul.

Ororile din teren

Cariera sa în Wagner a început în 2015. Prima misiune: recucerirea unor puţuri de petrol din Siria ajunse în mâinile jihadiştilor din Statul Islamic. Miza era mare pentru Prigojin, care vedea noi surse de venit la capătul acestei operaţiuni.

Marat a luat parte la Bătălia pentru Palmira, conducând inclusiv o unitate de recunoaştere. A fost grav rănit în martie 2016. Oricum fusese avertizat încă de la sosirea în Siria că „ar putea să o sfârşească foarte rău”.

Dacă amintirile despre Evgheni Prigojin îl lasă indiferent, cele despre Dmitri Uktin, un fost membru al spionajului militar rus (GRU) devenit şef de operaţiuni în cadrul Wagner, îl înfurie. El îl acuză pe Utkin că a pătat imaginea companiei. Cum? Prin faptul că a ordonat uciderea prin tortură a unui dezertor sirian, care a fost apoi decapitat şi incendiat. Patru mercenari Wagner au fost filmaţi dedându-se acestor orori. „El (Uktin, n. red.) este cel care a dat ordinul, pentru a intimida alţi soldaţi sirieni”, afirmă Marat Gabidulin. „Toată lumea crede acum că oamenii din Wagner sunt nişte monştri însetaţi de sânge”, adaugă el, reclamând aducerea în faţa instanţei a „acestor patru sadici”. Potrivit lui Marat, Prigojin a recunoscut că există „excese pe teren”.

Rivalităţi cu armata

O altă nemulţumire a mercenarului este nivelul scăzut al profesionalismului în cadrul Wagner. Jumătate din recruţii de astăzi nu au experienţă de luptă pe teren. Instruirea lor este insuficientă. Când ajung în cele din urmă pe câmpul de luptă, nu au decât o idee în cap: să supravieţuiască, spune el.

„Utkin avea o trupă de gladiatori, acum conduce o armată de sclavi”, apreciază Marat Gabidulin.

Potrivit lui Marat, acesta este motivul numărului crescut de victime.

El deplânge totodată şi lipsa armelor. Şi îşi aduce aminte de un episod care l-a împietrit. În 2019, i s-a cerut să trimită combatanţi sirieni în Libia. S-a supus ordinului. Dar, la puţin timp, a fost sunat de către un coleg aflat deja pe teatrul de război din nordul Africii. „Îi putem folosi pe post de kamikaze?”, l-a întrebat acesta, lăsându-l, spune el, stană de piatră. „O persoană normală ar putea întreba aşa ceva?”, continuă mercenarul.

Gabidulin spune că mercenarii din Wagner au avut un rol mai important decât armata rusă în căderea Palmirei. Ba dimpotrivă, el susţine că armata rusă chiar i-a bombardat din eroare pe cale aeriană în 2016. „Mulţi dintre ai noştri au murit în acea zi”, dezvăluie el.

Potrivit mercenarului, generalii ruşi ar fi deranjaţi de operaţiunile lor, iar acesta ar fi unul din motivele pentru care Wagner primeşte arme tot mai proaste.

Îşi aduce aminte de un alt episod neplăcut. În 2019, s-a dus la baza aeriană rusă de la Hmeimim pentru a recupera cadavrul unui mercenar Wagner ucis într-o luptă. „N-am putut să-l îngropăm onorabil şi nu a fost decorat postum”, regretă el.

În afară de publicarea unei cărţi, Marat şi-a exprimat dorinţa de a-şi spune povestea prin intermediul unui film. El susţinea că nu se teme de represalii. „Ar fi o prostie să facă presiuni fizice asupra mea”, a declarat el.

Totuşi, şi-a sunat editorul şi l-a informat că renunţă la publicarea cărţii, fără a oferi un motiv anume. Şi nu a mai răspuns la telefon.