Rușii care au fugit de război au înființat o comunitate importantă în Serbia. Au deschis peste 11.000 de firme
0Din 2022, de când a început războiul în Ucraina, rușii care fug de război, recrutare sau politica președintelui Vladimir Putin, au înființat o mini-Rusie în Serbia.
Deși numărul real al rușilor din Serbia este mai mic decât al celor care au fugit în țări precum Germania, prezența lor este resimțită acut în Belgrad, un oraș de mai puțin de două milioane de locuitori, arată agenția Reuters într-un reportaj.
Între februarie 2022 și mijlocul anului 2023, peste 30.000 de ruși s-au înregistrat pentru rezidența temporară în Serbia, arată cele mai recente date ale Ministerului de Interne. Aceștia au înființat o comunitate vibrantă în această țară. Au apărut cluburi, grădinițe și cabinete medicale deținute de ruși. Aceștia cumpără mâncare din magazinele rusești. Trupe, cântăreți și comedianți ruși iau parte la evenimente în cluburi rusești, iar artiștii ruși își prezintă lucrările în galeriile deținute de conaționali.
Între timp, rușii au înființat peste 11.000 de firme cu obiecte de activitate diverse, de la servicii bazate pe internet, la ospitalitate și înființarea de școli de sport, potrivit Registrului Comerțului din Serbia.
Relatarea agenţiei despre comunitatea rusă din Serbia începe cu povestea patinatorului profesionist Vadim Morus, în vârstă de 24 de ani, din Moscova. El a fugit din Rusia împreună cu logodnica şi a ajuns la Belgrad, care are legături culturale şi religioase istorice cu capitala Rusiei. „Sunt puţini patinatori în Serbia care îi pot pregăti pe alţii, aşa că am destui elevi sârbi”, spune el.
Morus a ezitat să detalieze motivele pentru care a părăsit Rusia, dar logodnica sa, Alexandra Mashkanova, a explicat mai pe larg de ce au decis să părăsească țara lor: „Am plecat din motive ideologice. La câteva zile după 24 februarie 2022, încercam să înțelegem ce se întâmplă, apoi am decis să plecăm", a spus ea.
Viktor, veterinar din Sankt Petersburg, în vârstă de 42 de ani, spune că nu are calificările necesare pentru a-şi exercita profesia în Serbia, aşa că lucrează ca meşter, pentru o clientelă exclusiv rusească: „Repar instalaţii sanitare şi electrice, ferestre, fac chiar şi mobilă. Nu am de fapt nevoie de clienţi sârbi”. El a cerut să nu îi fie menţionat numele întreg, de teamă că familia sa rămasă în Rusia ar putea avea de suferit.
Mulţi ruşi nu reuşesc totuşi să se integreze cu uşurinţă printre sârbi, aşa că preferă să ţină aproape de o „mini-Rusie”.
„Apelul culturii ruse este prea puternic pentru ca emigranții ruși din prima generație să vrea chiar să se încadreze în societatea în care s-au găsit, indiferent dacă este sârbă sau occidentală”, a spus politologul Aleksandar Djokic din Belgrad, pentru Reuters.