Rusia suferă deja de pe urma primei runde de sancţiuni economice

Nouă serie de violenţe în estul Ucrainei a stârnit nelinişte printre reprezentanţii comunităţii internaţionale, tot mai multe voci cerând aplicarea unor sancţiuni economice suplimentare, mai aspre, împotriva Rusiei. Însă chiar şi fără aplicare noilor ameninţări, economia rusă resimte deja consecinţele ambiţiilor expansioniste ale preşedintelui Putin. Anexarea Crimeei se dovedeşte a fi o acţiune extrem de costisitoare.

Alipirea peninsulei Crimeea la Federaţia Rusă, fapt istoric realizat sub semnătura lui Vladimir Putin, şi mobilizarea trupelor ruse la graniţele de est şi sud ale Ucrainei, au atras după sine instalarea unei relaţii diplomatice demne de Războiul Rece. Nu în ultimul rând, investitorii şi-au pierdut interesul pentru Rusia, iar creşterea economică slabă de până în prezent riscă să capete o valoare negativă.

„Chiar dacă ar fi găsită o soluţie diplomatică pentru această criză, s-ar putea să nu fie suficientă pentru a preveni economia Rusiei să intre în recesiune în prima jumătate a anului”, a declarat Neil Shearing, economist în cadrul Capital Economics, citat de postul de televiziune CNBC.

De asemenea, companiile internaţionale au dat semne de retragere. Afaceriştii ruşi Arkady şi Boris Rotenberg, aflaţi pe „lista neagră” a sancţiunilor Statelor Unite, au anunţat joi că nu vor mai vinde conducte gigantului rus Gazprom. Decizia celor doi Rotenberg, aflaţi la conducerea Stroygazmontazh – fostă subsidiară a Gazprom, înseamnă încheierea Proiectului Conductei Nord Stream, condus de Gazprom şi menit sa ocolească Polonia şi statele baltice, ar fi urmat să lege Vyborg (Rusia), de Greifswald (Germania), pe o distanţă de 1.220 kilometri, trecând pe sub Marea Baltică prin teritorii maritime ruse, finlandeze, suedeze, daneze şi germane. 

Producătorul francez de automobile Renault a transmis marţi că a suspendat planurile de producţie a autoutilitarelor împreună cu fabricantul rus de camioane ZIL, din cauza slăbirii rublei faţă de valutele cele mai circulate. Iar deprecierea rublei afectează şi încrederea consumatorilor, ceea ce a dus la scăderea vânzărilor în sectorul auto.

Corporaţia Bancară Sumitomo Mitsui şi Tokyo-Mitsubishi UFJ, două dintre cele mai mari grupuri bancare din Japonia, au suspendat relaţiile cu colaboratorii ruşi în ultimele săptămâni. Companiile au fost alungate de riscul ca sancţiunile aplicate elitei ruse să se extindă, afectând în cele din urmă şi afacerile grupurilor bancare străine.

Experţii atrag atenţia că este vorba de o situaţie complexă: în primul rând, măsurile punitive ale Occidentului vor fi temperate de dependenţa acestuia de importurile ruseşti de gaz natural şi petrol; în al doilea rând, avantajul Rusiei este totodată şi slăbiciune, deoarece este dependentă de producţia de petrol şi alte materii prime, bazându-se pe exporturile energetice.

Aversiunea faţă de risc a investitorilor a fost cuantificată de experţi, reprezentând ieşiri de capital de 70 de miliarde de dolari de la începutul acestui an până în prezent – mai mult decât retragerile înregistrate în tot anul 2013. În consecinţă, rubla s-a depreciat, cetăţenii de rând trebuie să plătească mai mult pentru bunurile din import, iar inflaţia a atins aproape 7% luna trecută.

O extindere a sancţiunilor asupra tranzacţiilor financiare ale Rusiei, unealtă la îndemâna comunităţii internaţionale, riscă totuşi să provoace o criză financiară de proporţii, care ar afecta în cele din urmă economia globală.