Rusia respinge negocierile de eliberare a militarilor ucraineni blocaţi în tunelurile de la Azovstal

Rusia a refuzat duminică negocierile cu privire la posibilitatea evacuării militarilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, blocaţi de mai multe săptămâni în tunelurile uzinei Azovstal, pe care i-a catalogat drept „criminali de război”, relatează EFE, citat de Agerpres.

„A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941", când Germania nazistă a ocupat Uniunea Sovietică, a afirmat negociatorul şef al Rusiei pe canalul său de Telegram, Vladimir Medinski. 

Conform media ucrainene, iniţierea invaziei le-a adus aminte multor cetăţeni ucraineni de un popular cântec din anii celui de-al Doilea Război Mondial, „Baticul albastru”: „La 22 iunie, fix la ora 04:00, Kievul a fost bombardat şi nouă ni s-a comunicat că războiul a început...”. 

Rusia a declanşat invazia în Ucraina la 24 februarie, la 04:00 dimineaţa, iar pe 26 februarie ministrul leton de externe, Edgar Rinkevici, scria pe blogul său de pe Twitter:  „Ruşilor, asta acum e despre voi: „Exact la ora patru, Kievul a fost bombardat şi ni s-a comunicat că războiul a început”. 

Vladimir Medinski născut în RSS Ucraina, care în perioada 2012-2020 a fost ministru rus al culturii a ajutat la rescrierea istoriei Rusiei pentru a coincide cu actuala politică a lui Vladimir Putin, care consideră neadevărată şi nepotrivită compararea apărării Azovstal cu rezistenţa luptătorilor fortăreţei Brest (Belarus) în anul 1941 în faţa forţelor naziste. 

De asemenea, Medinski, autor a 13 volume despre istoria Rusiei, a susţinut în cărţile sale teoria că orice delict încetează să mai fie delict doar pentru că a fost realizată de „ai noştri”, atrăgând criticile unei părţi a intelectualităţii ruse şi ale media neafiliate Kremlinului. 

Conform spuselor oficialului rus, militarii ucraineni de la Azov „au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici", „au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente" şi „au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor". 

Mai mult decât atât, după cum afirmă examinatorii ucraineni şi chiar ziariştii ruşi, precum Iulia Latânina, civlii din Mariupol s-ar fi ascuns de atacurile forţelor ruse în uzina Azovstal, fiindcă în primele săptămâni ale războiului combinatul reprezenta un loc sigur în faţa rachetelor ruseşti, pentru ca apoi trupele ruse să înceapă atacul asupra oţelăriei. 

Cei ce se aflau în uzină au împărţit şi ultima bucată de pâine cu civilii, iar „minciunile Moscovei” pot fi uşor demontate, afirmă rude ale soldaţilor, care la 14 mai s-au adresat după ajutor preşedintelui chinez, Xi Jinping. Ei l-au rugat pe preşedintele chinez să intervină pe lângă preşedintele rus Vladimir Putin pentru a-i lăsa pe cei rămaşi în uzină să părăsească Ucraina într-o ţară terţă, conform Focus.ua. 

Soţia unui puşcaş marin, Anna Ivleva a spus într-o conferinţă condusă de redacţia agenţiei de presă Ukrinform, că de vreme ce China este asociatul economic al Rusiei poate că Putin ar putea să accepte o convorbire pe această temă cu Xi Jinping. 

Tatăl unuia dintre luptătorii Azov, Stavr Vişneţki, a propus evacuarea celor rămaşi blocaţi în oţelărie într-o ţară terţă, cu condiţia ca ei să nu mai lupte în războiul dezlănţuit de Rusia. 

Când vorbeşte despre crime de război comise de cei din Batalionul Azov, Medinski se referă la „genocidul” comis, conform Moscovei, în ultimii opt ani de trupele ucrainene împotriva civililor din Donbas, scrie EFE, citată de Agerpres. 

Când Vladimir Putin a anunţat „operaţiunea militară specială” rusă în Ucraina, preşedintele rus a invocat „denazificarea” Ucrainei ca unul dintre motive, în timp ce i-a numit pe neonazişti drept „bastarzi”. 

După părerea mai multor ziarişti ucraineni, dar şi ruşi (independenţi), Vladimir Putin nu îi poate ierta „Azovului” faptul că în anul 2014 a eliberat Mariupolul de sub separatiştii proruşi, care preluaseră pentru scurt timp conducerea în oraşul-port de la Marea Azov. Din cei 900 de membri ai batalionului, cel mult 180 pot fi numiţi radicali, potrivit analistului ucrainean Vitali Kaţenelson. Din anul 2015, batalionul Azov face parte din Garda Naţională a Ucrainei şi este unul dintre cele mai instruite unităţi ucrainene. 

Un grup de rude ale combatanţilor, majoritatea soţii, au călătorit la sfârşitul săptămânii trecute în Turcia pentru a se întâlni cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, a cărui ţară a condus deja negocieri între Rusia şi Ucraina. 

De asemena, la sfârşitul săptămânii trecute, trei foşti preşedinţi ai Ucrainei, Leonid Kucima, Victor Iuşcenko şi Petro Poroşenko, au solicitat comunităţii internaţionale să-i salveze pe cei care se află în oţelărie. 

Foştii preşedinţi au solicitat „ajutor pentru autorităţile ucrainene prin toate resursele diplomatice disponibile pentru a salva vieţile civililor şi soldaţilor ucraineni pe care Rusia încearcă să-i elimine din ordinul (preşedintelui rus Vladimir) Putin, cu metode barbare în incinta oţelăriei Azovstal". 

În ciuda faptului că Putin a dispus oprirea atacului asupra combinatului, uzina este supusă unor atacuri intense, conform autorităţilor ucrainene. 

Militarii ruşi au utilizat duminică bombe incendiare sau cu fosfor alb împotriva uzinei siderurgice. Temperatura bombelor de ardere atinge 2000-2500 de grade Celsius, a menţionat un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului. 

Organizaţia internaţională de voluntari InformNapalm a menţionat, duminică seara, că Rusia organizează o operaţiune specială la Mariupol la care participă sute de ostatici de război ucraineni şi  civili răpiţi de către ruşi pentru a-i scoate din tuneluri pe luptătorii şi puşcaşii marini blocaţi în combinatul Azov.