Rusia: legea cu privire la „agenţii străini“ din presă a fost adoptată în Duma de Stat

Deputaţii ruşi au adoptat miercuri o lege care permite ca orice instituţie internaţională de presă să fie desemnată drept „agent din străinătate“ - riposta Moscovei faţă de înregistrarea sub această desemnare a postului său RT în Statele Unite, relatează AFP.

Această măsură - care plasează o sabie a lui Damocles deasupra presei prezente în Rusia şi care este finanţată din străinătate - constituie un nou episod de tensiune între Moscova şi Washington în legătură cu acuzaţiile de amestec rus în alegerile prezidenţiale câştigate de Donald Trump în 2016.

Legea a fost adoptată consecutiv în a doua şi a treia lectură de către Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, fără ca vreun deputat să voteze împotriva ei.

Ea urmează să fie validată de Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, ceea ce constituie de obicei o formalitate şi să fie promulgată, ulterior de Vladimir Putin.

„Orice atingere la adresa libertăţii presei ruse în străinătate nu poate să rămână fără răspunsul Moscovei“, a declarat pentru presă un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

De fapt, deputaţii au extins la nivelul presei o lege care datează din 2012 şi care prindea, până acum, doar organizaţiile neguvernamentale (ONG).

Decizia cu privire la declararea unei instituţii de presă drept „agent străin“ îi va reveni Ministerului rus al Justiţiei.

Această măsură va putea să fie aplicată oricărei entităţi „care distribuie mesaje imprimate, audio sau audiovizuale“ în cazul în care ea „primeşte bani de la un Guvern străin (...) organizaţii străine sau internaţionale sau de la cetăţeni străini“.

Parlamentari au apreciat că noua lege ar putea să fie aplicată Vocii Americii (Voice of America, VoA) şi Radio Europa Liberă (Radio Free Europe/Radio Liberty, RFE/RL), două posturi de radio finanţate de către Congresul Statelor Unite, eventual posturilor CNN sau Deutsche Welle (DW).

„Este o decizie pe care sunt constrânşi să o luăm. Nimeni nu voia să o ia şi ea nu are impact asupra libertăţii presei în ţară“, a declarat vicepreşedintele Dumei Piotr Tolstoi, citat de agenţia RIA Novosti.

„SITUAŢIE DISPERATĂ“

Legea din 2012 cu privire la „agenţii din străinătate“ obligă ONG-urile care beneficiază de o finanţare din străinătate şi care au o „activitate politică“ - o formulare vagă - să se înregistreze sub această denumire controversată, care o aminteşte pe cea folosită în perioada comunistă.

Acest lucru obligă entităţile vizate să dea informaţii autorităţilor despre situaţia lor financiară şi să precizeze în documentele pe care emit să sunt clasificate ca atare.

Altă lege, adoptată în 2015, care o completează pe prima, permite să se califice drept „indezirabile“ organizaţii străine active în Rusia. Ele pot ulterior să fie interzise, indiferent că este vorba despre ONG-uri, fundaţii sau întreprinderi.

Mai multe ONG-uri au fost nevoite să renunţe, după adoptarea acestor două legi în Rusia, la o finanţare străină, care le era indispensabilă, în timp ce altele şi-au încetat activitatea.

„Această lege dă o lovitură puternică la ceea ce era deja o situaţie disperată pentru libertatea presei în Rusia“, a denunţat, într-un comunicat, Denis Krivoşeiev, directorul adjunct pentru Europa şi Asia Centală al Amnesty International (AI), înainte de adoptarea textului.

RT a anunţat luni că s-a conformat exigenţelor americane şi s-a supus legii FARA (Foreign agents registration act), care obligă orice societate ce reprezintă o ţară sau o organizaţie străină să prezinte cu regularitate rapoarte autorităţilor americane cu privire la relaţiile sale cu un stat sau instituţie, sub ameninţarea blocării conturilor.

Aceste exigenţe au provocat furia Moscovei, iar preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat un „atac împotriva libertăţii de expresie“ care îndeamnă la o „ripostă adevcată şi similară“.

Potrivit Kremlinului, RT are ca misiune să prezinte un „punct de vedere alternativ“ şi o „perspectivă a pozţiei ruse“ telespectatorilor străini.

Washingtonul acuză RT şi agenţia de presă Sputnik - controlate de statul rus şi care emit în mai multe limbi - de răspândirea propagandei Kremlinului şi le suspectează că au încercat să influenţeze campania din alegerile prezidenţiale în 2016.