Rusia insistă să divizeze UE. Lavrov, despre scrisoarea primită de la Borrell: Nu acceptăm un răspuns colectiv
0Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat joi că ţara sa nu este mulţumită de un răspuns colectiv din partea Uniunii Europene (UE) asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii şi insistă pentru răspunsuri individuale din partea celor 27 de state membre.
Şeful dilpomaţiei ruse insinuează din nou că UE ar fi divizată şi se pronunţă pentru încetarea dialogului.
„În locul răspunsurilor oneste din partea fiecărei ţări, UE doreşte să prezinte un rol colectiv, care nu va reflecta nuanţele poziţiilor naţionale”, a declarat Serghei Lavrov într-o conferinţă de presă cu ministrul britanic de Externe Liz Truss.
În acest caz, Rusia „nu va continua dialogul cu UE”, a adăugat el.
Înaltul Reprezentat UE pentru Securitate şi Afaceri Externe, Josep Borrell, a anunţat joi că a răspuns printr-o scrisoare „în numele statelor membre UE” la pretenţiile de securitate ale Rusiei în urma unor solicitări adresate individual.
„Am răspuns în numele statelor membre ale UE la scrisorile pe care le-au primit din partea ministrului Lavrov”, a scris Borrell pe Twitter, evocând un răspuns coordonat.
Rusia vrea ca statele membre UE şi OSCE să se pronunţe fiecare separat asupra principiului indivizibilităţii securităţii adoptat la Istanbul în 1999 şi care stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat.
Sfidând principiul suveranităţii, Moscova invocă indivizibiltatea securităţii ca justificare pentru solicitarea sa ca NATO să-i garanteze scris că nu se va extinde niciodată, în principal spre Est.
Însă Rusia a încălcat în repetate rânduri acest principiu pe care îl flutură în prezent, menţinând trupe în Transnistria, o regiune separatistă din estul Republicii Moldova, în pofida angajamentului asumat la Istanbul de a le retrage, atacând Georgia, anexând peninsula Crimeea şi întreţinând un război în estul Ucrainei.
Moscova afirmă că aşteaptă răspunsuri şi din partea statelor membre OSCE. Deşi aşteaptă răspunsuri la pretenţiile sale de securitate, Rusia refuză mecanismul de dialog propus de Polonia în cadrul OSCE pentru a reduce tensiunile dintre Moscova şi Kiev, pecum şi dintre Rusia şi Occident.
„Poziţia noastră rămâne neschimbată: trebuie să ne axăm pe un dialog cu Statele Unite şi cu statele membre NATO, cu care încercăm să convenim garanţii de securitate pe termen lung obligatorii din punct de vedere juridic”, a justificat refuzul ambasadorul Rusiei la OSCE, Aleksandr Lukaşevici.
Actuala conducere a Rusiei solicită în principal oprirea extinderii NATO, cu Ucraina ca „linie roşie”, şi retragerea infrastrustructurii sale la anul 1997, adică din aproape toate statele europene aflate până la sfârşitul Războiului Rece sub influenţa Moscovei. Statele Unite şi NATO au respins aceste cereri, catalogându-le drept „inacceptabile”. Aceste cereri au fost denunţate şi de statele vizate.