Rusia: Cercetările ştiinţifice pot fi publicate numai cu acordul serviciilor secrete, „în ciuda absurdului situaţiei”

Institutul de biologie de la cea mai mare universitate din Rusia şi-a instruit cercetătorii să obţină aprobarea serviciilor secrete pentru toate textele pe care vor să le trimită la conferinţe sau publicaţii de specialitate. Noua regulă se va aplica pentru toţi cercetătorii din ţară, „în ciuda absurdului situaţiei”.

Instrucţiunile vin după ce legea secretelor de stat a fost amendată şi apar în minuta unei întâlniri ce a avut loc la avut loc pe 5 octombrie la Institutul de Biologie Fizico-Chimică A. N. Belozersky de la Universitatea de Stat Lomonosov din Moscova, relatează nature.com.

Guvernul rus susţine că amendamentul nu îşi propune să restricţioneze publicarea cercetărilor non-militare, însă oamenii de ştiinţă cred că institutele din toată ţara emit ordine similare.

„Este o întoarcere la perioada sovietică, când, pentru a trimite un articol la o publicaţie internaţională, trebuia să obţinem permisiunea spunând că rezultatele nu sunt noi sau importante”, susţine Mikhail Gelfand, bioinformatician la Universitatea din Moscova.

În 1993, guvernul a adoptat o lege care îi obliga pe savanţii ruşi să obţină acordul serviciului secret FSB înainte de a publica rezultate care au importanţă militară sau industrială. În principal, reglementarea se referea la cercetări legate de arme, inclusiv nucleare, biologice sau chimice.

În mai, preşedintele Vladimir Putin a emis un decret prin care a extins aria de aplicabilitate a legii pentru a include orice cercetări ştiinţitice ce ar putea fi folosite pentru a dezvolta „noi produse”. Amendamentul a făcut parte dintr-o serie mai mare de reglementări, printre care şi aceea de a declara secretă moartea sau rănirea vreunui soldat pe timp de pace. Acest amendament a alimentat acuzaţiile că soldaţii ruşi luptau în conflictul din Ucraina.

De atunci au apărut tot mai multe speculaţii că universităţile şi institutele ruse de cercetare cer ca textele ştiinţifice să fie aprobate înaintea publicării. Minutele de la institutul Belozersky confirmă acest lucru. 

„Amintiţi-vă că legislaţia curentă obligă oamenii de ştiinţă să obţină aprobare înainte de publicarea unui articol sau participarea la o conferinţă”, se spune în minute. Acestea mai notează că regulile se aplică oricărei publicaţii sau conferinţe, naţionale sau internaţionale, fără excepţie.

Cercetătorii vor trebui să obţină aprobarea de la o divizie a FSB care există în fiecare universitate din ţară, a explicat Viacheslav Shuper, geograf la Academia Rusă de Ştiinţe şi la Universitatea din Moscova. El spune că geografii de la Universitatea din Moscova au primit ordine similare.

În minută li se recomandă oamenilor de ştiinţă să ceară aceste aprobări „în ciuda absurdului evident al situaţiei”. 

Shuper, alături de alţi cercetători, a mărturisit că savanţii din Rusia se plâng că institutele la care lucrează cer acum să aprobe şi toate manuscrisele. 

„Mulţi nu îndrăznesc să vorbească deschis. Dar eu ştiu că mulţi sunt foarte nefericiţi în legătură cu degradarea libertăţii lor academice”, a declarat el.

Cercetătorul s-a mai plâns că obţinerea acestor aprobări nu este doar un proces enervant, ci şi greoi. Spre exemplu, la unele institute, autorii care au scris texte în limba engleză pentru publicaţii internaţionale sunt obligaţi să le traducă în rusă pentru serviciile secrete.

Schimbările sunt dăunătoare progresului ştiinţei, spune Fyodor Kondrashov, biolog rus ce lucrează la un centru de cercetare genomică din Barcelona. „Problema e că se pare că toată cercetarea ştiinţifică e tratată ca fiind potenţial clasificată. Asta crează un climat ştiinţific nesănătos, în care unii oameni de ştiinţă vor prefera să nu împartă informaţiile, să nu vorbească la conferinţe în străinătate, de exemplu. Mă tem că autorităţile vor alege să aplice această lege selectiv, împotriva criticilor lor”, a declarat biologul.

Legislaţia lasă un spaţiu larg de manevră serviciilor secrete şi celor care se ocupă de administrarea instutelor de cercetare, care tind să facă exces de zel, mai crede Mikhail Gelfand. 

„Practic, orice descoperire nouă şi potenţial folositoare poate fi acum tratată ca un secret de stat”, spune şi Konstantin Severinov, biolog molecular la Institutul de Ştiinţă şi Tehnologie Skolkovo. 

Noile reglementări par a se bate cap în cap cu eforturile guvernului de a îmbunătăţi şi deschide la nivel internaţional ştiinţa rusă, mai crede Severinov. Guvernul îşi propune ca cinci dintre universităţile din ţară să se claseze în primele 100 ale lumii până în 2020 şi vrea să atragă tot mai mulţi oameni de ştiinţă străini în Rusia.

Mikhail Gelfand e hotărât să nu respecte noile reguli: „Un semn trist de deterioare a lucrurilor aici e că mulţi respectă ca oile nişte reguli absurde instituite de birocraţi. Am să le ignor şi sper că un număr suficient de mare de colegi va face acelaşi lucru”, a declarat el.