Rusia a pierdut două nave, Moskva şi Saratov, după invadarea Ucrainei. Acest lucru l-ar putea forţa pe Putin să-şi reconsidere poziţia în Marea Neagră

Rusia a anunţat că crucişătorul Moskva s-a scufundat. Nava-amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, Moskva a jucat un rol cheie atât ca navă de comandă, cât şi ca centru de apărare aeriană.

Deşi nava a fost pusă în funcţiune încă din 1979, a fost unul dintre cele trei crucişătoare din clasa Slava şi a revenit în flotă în 2021, după finalizarea unei reconstrucţii la scară largă care vizează îmbunătăţirea capacităţilor de luptă.

Nava amiral Moskva a asigurat acoperire aeriană pentru întregul grup de trupe de ocupaţie Herson, a declarat Aleksei Arestovici, consilier al şefului biroului preşedintelui Ucrainei.

Nava oferea, de asemenea, acoperire pentru debarcări în regiunile Odesa şi Herson.

„Crucişătorul a oferit apărare aeriană pentru trupe, la bord erau un număr mare de sisteme de rachete S-300, aşa că a oferit o „umbrelă” excelentă” - spune activistul rus pentru drepturile omului Mark Feigin .

În plus, deoarece aceasta era nava-amiral a flotei Mării Negre a Federaţiei Ruse, sediul şi comanda flotei erau la bordul acesteia. Şi aceşti ofiţeri sunt cei care au cele mai multe întrebări, pentru că, conform Ucrainei, dintr-un echipaj de peste 500 de oameni au fost salvaţi doar 14.

Ambulanţele au transportat la Sevastopol 14 marinari, inclusiv pe şeful serviciului medical al navei. Soarta celorlalţi 496 de membri ai echipajului, este necunoscută, susţine jurnalistul Roman Tsimbaliuk pe Facebook.

„În 14 aprilie 2022, în jurul orei 10:00, 14 marinari, inclusiv şeful serviciului medical al navei, au fost aduşi de pe crucişătorul Moskva la Sevastopol. Militarii au ajuns la debarcader cu o barcă cu motor, unde deja îi aşteptau ambulanţe”, a spus el.

Avarierea crucişătorului purtător de rachete Moskva dă părţii ruse o lovitură de imagine, aceasta rămânând fără nava-amiral din Marea Neagră. Totuşi, capacitatea de lovire a Flotei ruse din Marea Neagră rămâne, teoretic, una remarcabilă, aceasta dispunând de mai multe platforme, nave de suprafaţă sau submarine, care pot lansa rachete de croazieră Kalibr şi nu numai. De altfel, în timpul invaziei, aceste platforme au lansat din Marea Neagră cel puţin câteva zeci de rachete Kalibr asupra unor ţinte terestre de pe teritoriul ucrainean.

Astfel, forţele ruse mai dispun, între altele, de distrugătorul purtător de rachete Smetlivi, fregata purtătoare de rachete Ladnîi, fregatele purtătoare de rachete Pitlivii, Admiral Grigorovich sau Admiral Essen, submarinele diesel-electrice de atac din clasa Kilo sau Improved Kilo Alrosa, Novorossiysk, Rostov na Donu, Staryy Oskol şi Krasnodar, dar şi de două corvete purtătoare de rachete din clasa Dergaci, 2 corvete purtătoare de rachete din clasa Ovod, o vedetă purtătoare de rachete din clasa Vichr şi 5 vedete purtătoare de rachete din clasa Molnia.