Rezidenţii din Asia Centrală, presaţi să se alăture armatei ruse în Ucraina

Rusia face presiuni asupra cetăţenilor unor naţiuni din Asia Centrală rezidenţi în Rusia să se alăture luptei sale în Ucraina, spun activiştii pentru drepturile migranţilor. Declaraţiilor lor sunt susţinute şi de dovezi sub formă de înregistrări video.

Valentina Chupik, o apărătoare a drepturilor migranţilor cunoscută în Rusia, a declarat pentru Moscow Times că mai mulţi cetăţeni din Tajikistan şi Uzbekistan i-au solicitat consultanţă legală după ce au fost ţinta unor presiuni de a semna contracte pentru serviciu în armata rusă.

Aceştia devin ţinte prin folosirea a două tactici de recrutare în principal.

Aceştia primesc apeluri de la presupuşi reprezentanţi ai unor firme de avocatură specializate în imigraţie care le promit în schimbul contractelor că vor grăbi procedurile de acordare a cetăţeniei ruse.

A doua tactică este recrutarea pentru „Armata de Voluntari a Republicii Doneţk”. Migranţii sunt vizaţi de armată prin corturi amplasate la staţiile de metrou din Moscova. Cei care acceptă să semneze un contract - cu Ministerul Apărării sau poate cu companii militare private - ar putea obţine cetăţenia rusă după şase luni.

Afirmaţiile lui Ciupik, căreia anul trecut autorităţile i-au retras statutul de azilant din pricina muncii sale de apărare a drepturilor migranţilor, par a fi susţinute de clipuri urcate pe reţele sociale şi de relatări ale presei.

Pe Telegram a fost distribuit larg o filmare cu un bărbat uzbec, ce pare a avea peste 50 de ani, îmbrăcat în haine de camuflaj şi conducând un camion militar al armatei ruse. El spune în clip că a fost recrutat prin prisma experienţei sale de serviciu în Afganistan şi că nu a avut de ales.

„Sunt mulţi uzbeci care au sosit ca să ia parte la război. Sunt şi din Tajikistan. Avem contracte”, a spus bărbatul.

Acesta a fost identificat de o investigaţie jurnalistică a RFE/RL şi a confirmat că i s-a oferit un contract pe trei luni cu un  salariu lunar de 50.000 de ruble (475 de dolari). Totodată, i s-a promis cetăţenia rusă.

„[Aceşti asiatici naturalizaţi] sunt intimidaţi cu o posibilă privare de cetăţenie [rusă] şi forţaţi să semneze un contract. Ei trebuie să refuze. Este mai bine să-ţi pierzi cetăţenia decât să mori într-un război nedrept sau să devii un mercenar asasin.”

Rusia acordă din 2003 cetăţeniilor străini între 18 şi 30 de ani dreptul de a servi în armata rusă în baza unui contract.

Pe de altă parte, guvernele din Asia Centrală îşi privesc cu dispreţ cetăţenii care servesc în străinătate. În Tadjikistan, cetăţenii găsiţi vinovaţi de activitate mercenară sunt  pedepsiţi cu până la 20 de ani de închisoare.

Ca răspuns la numeroasele rapoarte despre uzbeci care servesc în armata rusă în Ucraina, Ministerul uzbec al Justiţiei a declarat  că orice cetăţean uzbec care se înrolează în serviciul unei armate străine sau de poliţie riscă până la cinci ani de închisoare.

La  finele lunii decembrie 2021 – cu mai puţin de două luni înainte de invazia Ucrainei – Putin a propus o nouă modificare a legislaţiei astfel încât să fie scurtat procesul de obţinere a cetăţeniei ruse de către soldaţii contractaţi din fostele ţări sovietice.