Putin şi-a acordat posibilitatea de a ordona un atac nuclear împotriva unui atac convenţional

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un document prin care îşi acordă posibilitatea de a răspunde cu un atac nuclear împotriva unui atac convenţional.

În contextul unor tensiuni afişate cu Statele Unite pe tema controlului armamentului, liderul de la Kremlin a decis să legifereze o prevedere a doctrinei militare ruse din 2010. Mai exact, Rusia va putea răspunde cu un atac nuclear împotriva unui atac convenţional în cazul în care consideră că existenţa sa este pusă în pericol.

Acest document menit disuadării mai prevede alte trei cazuri de folosire a armei nucleare de către Rusia, şi anume împotriva unui atac nuclear, în cazul unor „informaţii credibile” despre lansări de rachete balistice împotriva teritoriului rus sau aliaţilor săi şi pentru contracararea unor acţiuni vizând obiective critice de stat sau instalaţii militare.

Totodată, Rusia îşi rezervă dreptul de a revizui elementele fundamentale ale politicii sale de descurajare nucleară în funcţie de evoluţia factorilor interni şi externi.

Acest document a fost semnat la zece luni de la încetarea Tratatului privind forţele nucleare intermediare (INF) şi cu opt luni înainte de expirarea Tratatului START.

Intrat în vigoare la 1 iunie 1988, Tratatul INF abolea testele şi folosirea unor rachete cu raza de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri. La 1 februarie 2019, Donald Trump a anunţat retragerea Statelor Unite din tratat pe motivul că Rusia îl încalcă „prin dezvoltarea şi mobilizarea în secret a unui sistem de rachete interzis, care reprezintă o ameninţare directă pentru aliaţii noştri şi trupele noastre din străinătate”. Rusia şi-a anunţat la rândul ei retragerea a doua zi, iar tratatul a rămas în istorie şase luni mai târziu.

Ultima versiune a Tratatului START, care menţine arsenalele nucleare ale SUA şi Rusiei sub nivelul din timpul Războiului Rece, expiră la 5 februarie 2021.