Analiză Putin se teme din nou de o lovitură de stat, pe fondul prăbușirii lente a sistemului
0La Moscova, panica crește. Kremlinul a rămas „fără cărți de jucat” tocmai când presiunea externă se amplifică, iar aliații tradiționali încep să întoarcă spatele, scrie The Telegraph.
Ceea ce pare o nouă criză de nervi în rândul elitei ruse a început, paradoxal, cu un nume vechi: Mihail Hodorkovski. La două decenii după ce a fost scos în cătușe din avionul privat, sub armele trupelor speciale, fostul oligarh este din nou declarat „dușman al statului”.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) îl acuză acum pe Hodorkovski, aflat în exil la Londra, că ar complota o lovitură de stat împotriva regimului Putin, împreună cu alți membri ai Comitetului Anti-Război, o platformă a opoziției ruse din exil.
Kremlinologii văd în aceste acuzații nu forță, ci teamă. „E semnul unei paranoiei crescânde”, spune John Herbst, fost ambasador al SUA la Kiev. „Putin caută dușmani pentru a-și justifica puterea.”
O economie pe datorie și o armată pe credit
Pe fundalul acestor gesturi de forță politică, economia rusă începe să se clatine sub propria greutate.
După doi ani în care Kremlinul a reușit, prin artificii financiare și mobilizare totală a industriei, să amâne criza, factura războiului a început să vină.
Băncile au fost forțate să crediteze companiile din domeniul apărării fără verificări de risc, într-un soi de capitalism de urgență. Analistul Craig Kennedy, de la Harvard, estimează că aproape un sfert din împrumuturile corporative – echivalentul a 190 de miliarde de dolari – au mers către fabrici de armament. „Este o baltă opacă de datorii”, avertizează el, „și nimeni nu știe cât se va prăbuși când scadențele vor veni.”
Ratele dobânzilor ating 16,5%, iar avertismentele despre un colaps bancar încep să vină chiar din interior. German Gref, șeful Sberbank, a recunoscut public că „multe companii nu mai pot rambursa creditele”.
Pentru moment, oficialii de la Moscova neagă existența unei crize sistemice. Dar semnele sunt acolo: restructurări masive, refinanțări forțate și lipsă de lichidități.
Războiul lovește acasă
Atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor rusești au lovit în inima economiei: benzina. Prețurile la carburanți au crescut cu 40% de la începutul anului, iar imaginile cu cozi kilometrice la stațiile din Siberia sau Crimeea amintesc de scenele din anii ’90.
Industria civilă este în recesiune, iar singurul sector care mai crește este cel militar. „Nimeni nu mai are bani lichizi”, a declarat, sub protecția anonimatului, un director al unui conglomerat rus.
Deficit record
Deficitul bugetar a explodat, de la o prognoză inițială de 0,5% din PIB la 2,6%, echivalentul a 5,7 trilioane de ruble.
Rezervele din Fondul Național al Bunăstării s-au înjumătățit. Pentru a acoperi găurile, guvernul ridică taxele și emite obligațiuni scumpe, cu randamente de peste 15%.
Deși datoria publică rămâne relativ mică (circa 15% din PIB), costul dobânzilor este uriaș – comparabil cu cel al Regatului Unit, unde datoria este de șase ori mai mare. „Băncile nu mai au lichidități pentru a finanța statul. Au fost deja stoarse pentru a susține războiul,” avertizează Benjamin Hilgenstock, analist la KSE Institute.
Izolarea Chinei și lovitura lui Trump
Pe plan extern, Rusia începe să simtă ce înseamnă dependența totală de Beijing. China cumpără petrolul rusesc, dar impune propriile condiții: taxe pe cărbune, dumping pe piața oțelului, presiune pe industria auto locală. În acest context, noul val de sancțiuni anunțat de Donald Trump a căzut ca un trăsnet.
La Washington, președintele american – care inițial păruse dispus să ofere Moscovei un nou început – a anunțat sancțiuni împotriva giganților Rosneft și Lukoil. India și China, principalii clienți ai petrolului rusesc, și-au redus imediat achizițiile.
„Pentru prima dată în trei ani și jumătate, Rusia chiar simte lovitura”, spune Timothy Ash, analist la Chatham House. „La Kremlin e panică.”
Un regim fără succesor
În paralel, Putin pare tot mai obsedat de problema succesiunii. „Dacă Putin moare mâine, nu există un mecanism de tranziție legitim,” a explicat Hodorkovski într-un interviu. „Premierul, parlamentul, instanțele – toate sunt numite de el. Totul se prăbușește odată cu el.”
Acuzațiile FSB împotriva Comitetului Anti-Război vin, astfel, mai degrabă ca un semn de nesiguranță decât de putere. „Este reflexul clasic al regimului atunci când simte că pierde controlul,” spune opozantul Vladimir Milov. „Etichetează tot ce mișcă drept extremist sau agent străin.”
Pentru moment, populația nu protestează, dar nemulțumirea crește. Benzina scumpă, inflația și datoriile ascunse în sistemul bancar pot deveni amestecul exploziv pe care nici armata, nici propaganda nu-l vor mai putea controla.
Iar în timp ce Trump strânge șurubul și China calculează rece, Putin descoperă că s-ar putea să fie el cel care „nu mai are cărți de jucat”.