Putin: neonazismul, ultranaţionalismul, antisemitismul şi rusofobia sunt principalele ameninţări de pe Glob
0Neonazismul, ultranaţionalismul, antisemitismul şi rusofobia sunt principalele ameninţări de pe Glob, a declarat, vineri, preşedintele rus, Vladimir Putin, prezent la Everan, capitala Armeniei, cu ocazia comemorării a 100 de ani de la genocidul armean.
„Nu există niciun fel de justificare pentru uciderea în masă. Astăzi suntem în doliu alături de poporul armean”, a spus preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la Everan, în cadrul ceremoniei de comemorare a 100 de ani de la genocidul armean din 1915, când 1,5 milioane de armeni au murit ca urmare a dispoziţiilor date de înalţii Imperiului Otoman, relatează BBC.
În discursul său de la Everan, Putin a atras atenţia că neonazismul, ultranaţionalismul, antisemitismul şi rusofobia sunt principalele ameninţări de pe Glob şi că „trebuie să ne întrebăm de ce se întâmplă aşa ceva”.
„Din păcate, vedem cum afinităţile neonaziste, antiseminte şi rusofobe sunt tot mai răspândite în lume, în timp de ultranaţionaliştii încearcă să pună mâna pe putere în mai multe zone de pe Glob. Orice am face, trebuie să ne gândim, înainte de toate, la consecinţele acţiunilor noastre”, a declarat liderul de la Kremlin, scrie Sputnik.
Masacrarea armenilor din 1915: scurtă istorie a „primului genocid al secolului XX”
Citeşte şi:
INFOGRAFIE Genocidul armean, o rană deschisă de 100 de ani. Ghid practic de distrugere a lumii
„Moartea e peste tot la fel”, spun ultimele cuvinte din imnul Armeniei. Fals. 900 de oameni înecaţi în Mediterană nu fac cât 147 de oameni omorâţi în Kenya, care, la rândul lor, nu contează la fel de mult ca 11 vieţi curmate în redacţia Charlie Hebdo. Armenii ştiu matematica asta strâmbă mai bine decât oricine. La 24 aprilie comemorează un secol de când 1,5 milioane dintre ai lor au fost omorâţi de turci doar pentru că erau armeni şi creştini.
Genocidul armean din 1915. Mărturiile ambasadorului american Henry Morgenthau la curtea otomană
Armenia a cunoscut în istoria ei numeroase perioade de glorie, dar şi vremuri tulburi. Unul dintre cele mai negre momente din istoria ţării, care a lăsat urme adânci în mentalitatea poporului şi a afectat relaţiile cu Turcia în numeroase rânduri, a fost masacrarea armenilor la ordinul autorităţilor otomane în 1915.
„A scrie despre controversatul conflict îngheţat turco-armean reprezintă un risc pentru oricine o face. A analiza un eveniment istoric fără a te plasa de o parte sau de alta fără a dezlănţui patimi din partea uneia dintre părţi, a comenta o decizie politică care foloseşte istoria pentru a justifica o anumită hotărâre nu este uşor”, scrie Ionuţ Cojocaru, doctor în istorie, pe blogul său de pe adevarul.ro.
Genocidul armean şi ura faţă de istorie
„În 1963, un dramaturg german pe nume Rolf Hocchuth scria o piesă de teatru intitulată „Vicarul” a cărei primă reprezentare a avut loc – şi detaliul are însemnătatea lui - în Berlinul Occidental. Adică în partea liberă a Capitalei Germaniei, o ţară care se hotărâse să îşi asume toate responsabilităţile şi toate consecinţele legate de ororile din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial”, scrie filologul Mircea Morariu pe blogul său de pe adevarul.ro.
Turcia a transmis ambasadorului Vaticanului că este „profund dezolată şi dezamăgită” de faptul că Francisc a catalogat drept genocid masacrul armenilor din 1915, a declarat un oficial, apreciind că afirmaţiiile Papei au provocat „o problemă de încredere”.
Turcia a anunţat rechemarea pentru consultări a ambasadorului său în Austria pentru a protesta împotriva recunoaşterii simbolice de către Parlamentul de la Viena a genocidului comis de Imperiul Otoman în timpul Primului război Mondial.
Site-ul Vaticanului, atacat de hackeri turci, după afirmaţiile Papei despre „genocidul” armean
Presupuşi hackeri turci au atacat site-ul principal al Vaticanului, ca reacţie la comentariile Papei Francisc despre „genocidul” armean, informează Washington Post.