Putin ignoră crimele lui Stalin în polemica sa pe tema celui de-al Doilea Război Mondial

În timp ce Rusia se pregăteşte să marcheze 75 de ani de la victoria forţelor aliate împotriva Germaniei naziste, Vladimir Putin face scut în jurul lui Iosif Stalin şi refuză să dea curs solicitărilor de deschidere a arhivelor secrete cu privire la uciderea a milioane de oameni din ordinul fostului dictator sovietic.

Cu mai mult de 20.000 de trupuri neînsufleţite aruncate unul peste altul şi ascunse sub ţărână timp de decenii, groapa comună de la Butovo, situată la circa 30 de kilometri de Moscova, este una dintre mărturiile Marii Terori duse de Stalin în perioada 1936-1938.

„Trebuie să ştim adevărul“, spune pentru corespondentul Bloomberg Kirill Kaleda, un preot ortodox al cărui bunic şi-a găsit locul de veci în această groapă comună.

Părintele Kaleda depune acum eforturi pentru identificarea sorţii tuturor victimelor represiunilor staliniste. „Nu e cazul să încercăm să le acoperim“, afirmă el despre represiuni, în contextul în care liderul de la Kremlin tocmai face acest lucru.

Invitând marii lideri politici ai lumii la Moscova pentru a sărbători pe 9 mai împlinirea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial - Marele Război pentru Apărarea Patriei în istoriografia sovietică şi cea a Rusiei lui Putin - , preşedintele rus nu se abţine totuşi de la a-şi promova propria retorică în legătură cu anumite momente-cheie din istoria secolului trecut. Deranjat de semnul egal pus de Parlamentul European (PE) între Hitler şi Stalin, Vladimir Putin a tunat şi fulgerat împotriva Poloniei, acuzând-o, în faţa unor lideri de foste republice sovietice, de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. A scuzat totodată Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care Hitler şi Stalin şi-au împărţit estul Europei, de necesitatea asigurării unei protecţii în faţa unei alianţe antisovietice create cu un an mai devreme.

În 2017, într-un interviu acordat cineastului american Oliver Stone, Vladimir Putin a declarat despre Stalin că a fost „demonizat în mod excesiv“.

Poziţionarea pro-Stalin face parte din cursul său politic. El „a pus victoria în cel de-al Doilea Război Mondial în centrul eforturilor sale ideologice“, având în vedere „ralierea ruşilor în jurul unei viziuni despre o naţiune puternică (…) şi capabilă să se ridice în faţa Occidentului după prăbuşirea umilitoare a superputerii sovietice“, scrie Bloomberg, potrivit The Moscow Times. „Este o viziune ce ignoră represiunile în masă din epoca lui Stalin şi ocupaţia sovietică din Europa de Est de după război“, relevă sursele citate.

În plus, pregătirile legate de încheierea celui de-al Doilea Război Mondial se desfăşoară în paralel cu modificările constituţionale care i-ar permite lui Vladimir Putin să-şi păstreze puterea după sfârşitul celui de-al patrulea mandat prezidenţial al său, în 2024, notează Bloomberg.

În timp ce Putin atacă Polonia cu documente de arhivă, fostul KGB-ist se împotriveşte la deschiderea dosarelor legate de represiunea dusă de poliţia secretă a lui Stalin.

În decembrie, la o şedinţă a Consiliului său pentru drepturile omului, Putin s-a declarat sceptic faţă de o cerere privind crearea unei baze de date accesibile publicului despre crimele comise din ordinul lui Stalin, apreciind că există „riscuri mari“ în deschiderea dosarelor NKVD.

„Ştim cum a funcţionat NKVD în anii ’30“ ai secolului trecut, a spus preşedintele rus, care a interzis accesul la toate arhivele KGB în 2006, după circa 15 ani de relativă deschidere în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice.

Memorialul Butovo FOTO EPA-EFE

Un an mai târziu, a vizitat Memorialul Butovo, unde numele şi data execuţiei pentru 20.762 de victime sunt gravate pe o placă de granit. Era „clar nervos“, îşi aduce aminte Kirill Kaleda, care l-a însoţit pe preşedintele rus în timpul acelei vizite. „Nu a fost o vizită uşoară pentru el“, adaugă preotul, în opinia căruia circa 30.000 de persoane ar fi fost aruncate în groapa comună de la Butovo.

Gropi similare există în toată fosta Uniune Sovietică, însă doar câteva dintre ele au fost scoase din negura istoriei. Potrivit Muzelului de Istorie GULAG, poliţia secretă a lui Stalin a întemniţat, deportat sau executat aproape 27 de milioane de persoane în mai multe valuri de represiune. La victimele represiunii se adaugă victimele foametei, permisă de către statul sovietic prin confiscarea produselor şi terenurilor agricole, în conformitate cu politica de colectivizare forţată a lui Stalin.

Elena Jemkova, de la organizaţia Memorial, face campanie pentru deschiderea arhivelor din perioada lui Stalin, pentru ca oamenii să nu uite răul.

Unii însă şi-au pierdut răbdarea şi apelează la instanţe pentru a afla soarta strămoşilor lor. Dmitri Ostriakov, un profesor în vârstă de 35 de ani din Sankt Petersburg, a depus în cursul acestei luni o cerere pentru dosarul bunicului său Vasili, care a murit într-un lagăr de muncă silnică din Extremul Orient al Rusiei, în 1944, la un an de la arestarea sa sub acuzaţia de trădare. Serviciul Federal de Securitate, moştenitorul KGB, a câştigat în instanţă în 2017 şi a blocat o cerere similară a tatălui lui Dmitri. „Consider că este de datoria mea să aflu adevărul“, deoarece bunicul meu „nici măcar nu are un mormânt“, explică Dmitri.