Putin a pus gând rău presei scrise şi opoziţiei

Ultimul spaţiu de libertate într-un peisaj media în mare parte controlat de Kremlin, presa scrisă, îşi vede spaţiul de manevră redus progresiv.Dacă toate televiziunile sunt demult, direct sau indirect, controlate de Kremlin, presa scrisă scăpase până acum relativ neatinsă de cenzură.Şi cei care au protestat la adresa lui Putin au acum de pătimit.

La 26 noiembrie, Oleg Kaşin, unul dintre cei mai străluciţi jurnalişti ai cotidianului economic „ Kommersant“, a fost concediat de angajatorul său. Conducerea publicaţiei îi reproşează ziaristului că este „prea militant“ şi „ şi prea puţin jurnalist“.

Foarte activ în timpul manifestaţiilor anti-Putin de iarna trecută, Kaşin s-a alăturat în octombrie anul trecut, Consiliului Coordonator al opoziţiei. În 2010, acest jurnalist de investigaţii cu un renume nepătat a fost bătut cu cruzime în faţa imobilului său din Moscova şi lăsat aproape mort de atacatori săi. Cazul Oleg Kaşin nu a fost elucidat nici până în ziua de astăzi.

Concedierea lui Kaşin a reaprins dezbaterea despre cenzura în Rusia, el fiind  ultima victimă a încălcări libertăţii de exprimare în ţara lui Putin.
În luna martie, imediat după alegeri prezidenţiale câştigate de Putin şi despre care opoziţia spune că au fost fraudate, revista  „Kommersant Vlast“ publica o fotografie a unui buletin de vot pe care un alegător scrisese : „Putin, du-te dracu“.

Proprietarul „Kommersant“, Alişer Usmanov, un oligarh apropiat de liderul de la Kremlin, l-a concediat pe redactorul şef al revistei, Maksim Kovalski. De atunci, ziarul şi-a redus articolele cu subiecte politice şi a crescut numărul materialelor de politică internaţională. Să scrii despre Egipt sau Siria este mai puţin riscant decât să relatezi despre protestele anti-Kremlin , notează publicaţia „L’Express“.

În această vară, redactorul şef al săptămânalului „Bolşoi Gorod“ , Filipe Dziadko, a fost nevoit să-şi dea demisia. Proprietarii revistei l-au acuzat de politizarea publicaţiei deoarece alocase prea mult spaţiu protestelor anti-Putin,

În octombrie, Victor Loşak, redactor şef al săptămânalului „Ogoniok“  şi-a pierdut, de asemenea, funcţia din cauza unui interviu cu Ksenia Sobceak. Celebra prezentatoare TV al cărui tată este Anatoli Sobceak, fost primar al Sankt-Petersburgului şi mentor al lui Vladimir Putin. Ksenia s-a alăturat opoziţiei şi a fost şi ea concediat de postul TV. Acum ziarul „Novaia Gazeta“ şi revista „The New Times“ sunt singurele publicaţii încă independente.
 
Încă un jurnalist ucis în republica rusă Kabardino-Balkaria

Un jurnalist de la un post de televiziune a fost împuşcat mortal, miercuri, în Kabardino-Balkaria, o republică instabilă din Caucazul rus. Kazbek Ghekkiev, în vârstă de 28 de ani, prezentator al jurnalului de actualităţi pentru antena locală a postului public rus de televiziune Rossia, a fost împuşcat miercuri seara la Nalcik, capitala republicii caucaziene Kabardino-Balkaria, potrivit comunicatului.

Persoane necunoscute înarmate l-au împuşcat de trei ori, înainte de a fugi, precizează Comitetul de anchetă.Potrivit anchetatorilor, actul criminal este legat de „activităţile profesionale“ efectuate de către Ghekkiev şi trebuie să fie „considerat ca o ameninţare la adresa tuturor jurnaliştilor care vorbesc despre rezultate ale luptei împotriva rebelilor activi din republică“, subliniază comunicatul.

Potrivit unor apropiaţi ai jurnalistului, atacatorii l-au întrebat dacă este „prezentatorul Kazbek Ghekkiev“ şi au deschis focul după ce au primit un răspuns pozitiv, a informat postul de televiziune Rossia.

În acest an, persoane necunoscute au difuzat pe Internet o înregistrare video în care erau proferate ameninţări la adresa mai multor jurnalişti care lucrează la acelaşi jurnal de actualităţi, cerându-le totodată să demisioneze, potrivit sursei citate.
Mai mulţi jurnalişti au fost ucişi în ultimii ani în Caucazul rus.

Nici opozanţii nu au scăpat de răzbunarea lui Putin

După ce  Vladimir Putin s-a reinstalat la Kremlin, represaliile la adresa opoziţiei ruse s-au înteţit. Fantomele trecutului sovietic sunt încă prezente, notează „L'Express“.

Să arunci mănuşa Kremlinului este „periculos pentru sănătate“: Participanta la mitingul de protest din 6 mai, din Piaţa Bolotnaia, Maria Baronova, ştie acest lucru nu din auzite. La o săptămână după miting, în apartamentul ei s-a făcut percheziţie, peste încă o săptămână ea a fost „vizitată“ de funcţionari de la protecţia copilului, în baza unei enigmatice sesizări din partea vecinilor conform cărora ea „nu s-ar ocupa de copil“, pentru ca mai târziu Baronova să primească apeluri telefonice anonime, mail-ul să-i fie spart şi să devină ţinta unei urmăriri aproape permanente. „Acum ştiu de ce aproape toţi disidenţii epocii sovietice au început să bea“, spune Maria Baronova.

Baronova nu şi-a amintit întâmplător de URSS. Din momentul revenirii lui Vladimir Putin pentru un al treilea mandat la Kremlin, Rusia s-a cufundat din nou în atmosfera sumbră a războiului rece: urmărire a opozanţilor şi arestări ilegale, propagandă televizată şi paranoia antioccidentală.

„Vara putinistă“ a fost, marcată de o activitate legislativă crescută. La fiecare provocare lansată puterii aceasta răspunde printr-un act legislativ, mai scrie publicaţia. Nici internetul, care a fost multă vreme refugiul opozanţilor, nu a scăpat de represalii: de la 1 noiembrie, autorităţile au dreptul să blocheze adresele IP fără o permisiune din partea justiţiei. Şi, în pofida faptului că în mod oficial această măsură este menită să contracareze pornografia, pedofilia şi extremismul, opoziţia rusă este de părere că Rusia s-a ales cu un nou instrument de cenzură.

Hillary Clinton avertizează asupra unei „resovietizări“

Secretarul de stat american Hillary Clinton a avertizat joi împotriva unui proaspăt efort lansat de o serie de guverne cu orientări represive de a „resovietiza“ mare parte din Europa de est şi Asia centrală, luând în vizor îndeosebi Rusia pentru campania sa de represalii asupra unor grupuri de susţinere a drepturilor omului.

Şefa diplomaţiei americane a făcut aceste comentarii la Dublin, înaintea unei întâlniri cu omologul său rus Serghei Lavrov pentru o reuniune consacrată situaţiei din Siria.