Preţul petrolului, cea mai mare ameninţare la adresa Rusiei

Oricât de dure au fost până acum sancţiunile Occidentului împotriva Rusiei, Kremlinul a afirmat de fiecare dată ca nu va suferi, iar dacă vor exista repecusiuni acestea se vor râsfrânge inclusiv asupra celor care au adoptat măsurile punitive. Cu toate acestea, există o ameninţare de care Vladimir Putin se teme cu adevărat: preţul petrolului, scrie publicaţia Bussines Insider.

Indiferent dacă o recunoaşte sau nu, Moscova urmăreşte foarte atent exporturile sale de ţiţei. În prezent, preţul pentru un baril de petrol este de 104 dolari, însă Kremlinul şi-ar putea face griji dacă acesta ar coborî sub 100 de dolari.

Un asemenea eveniment ar afecta serios economia Rusiei, estimată la 2.000 de miliarde de dolari, deoarece aproape 40 % din ea depinde de exporturile de petrol. În luna mai, Fondul Monetar Internaţional (FMI) avertiza că pentru un asemenea scenariu Federaţia Rusă ar fi nepregătită. Mai mult decât atât, inclusiv economiştii ruşi au remarcat pericolul „aurului negru”.

„Dacă preţul petrolului ar scădea la 75 de dolari şi ar rămâne aşa timp de mai mulţi ani, atunci Rusia va avea o schimbare de regim”, a declarat un cunoscut economist rus sub protecţia anonimatului, potrivit Bussines Insider.

Un astfel de scenariu nu este doar unul speculativ având în vedere că tot mai multe surse neconvenţionale de energie sunt dezvoltate atât în Europa, cât şi în Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, o scădere pe termen lung al preţului la ţiţei este puţin probabilă, dacă ţinem cont de revoltele din Orientul Mijlociu.

Analiştii economici ruşi atrag atenţia că o scădere de numai 10 dolari a preţului barilului de petrol ar crea o „gaură” în bugetul Moscovei de aproape 20 de miliarde de dolari, sau, altfel spus, de 5 procente din veniturile bugetare ale Rusiei dintr-un an.

„Efectele ar consta în devalorizarea rublei, în creşterea inflaţiei, precum şi în scăderea veniturilor bugetare”, a declarat economistul rus Sergei Aleksashenko, fost viceguvernator al Băncii Centrale.

Experţii precizează de asemenea că nivelul de trai din Rusia ar fi şi el afectat, ceea ce ar putea avea consecinţe inclusiv de natură politică.

Încă din 2008, de la debutul crize econimice, cererea de petrol a început să scadă pe măsură ce multe firme au fost nevoite să îşi diminueze capacităţile de producţie. Chiar şi aşa însă, Rusia încearcă să menţină producţia de petrol la valorile actuale, de circa 10,5 milioane de barili pe zi.

„Toată lumea se preface că nu se întâmplă nimic rău. Este greu de prezis cum va evolua situaţia”, a declarat Anders Aslund, din cadrul Institutul Peterson pentru Economie Internaţionala din Washington.

Cu toate acestea, Moscova pare încrezătoare în viitorul său: „Afacerile s-au adaptat mereu situaţiei”, a spus de curând ministrul rus al Comerţului, Denis Manturov, adăugând că sancţiunile Occidentului pentru Rusia sunt nişte „alune” în comparaţia cu izolarea la care a fost supusă ţara sa în perioada sovietică.

Citeşte şi:

Lista oligarhilor şi firmelor ruseşti sancţionate de UE

Comisia Europeană a publicat numele cetăţenilor ruşi, inclusiv unii dintre apropiaţii preşedintelui Vladimir Putin, şi a trei companii care vor avea bunurile îngheţate în cadrul sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, pentru sprijinul acordat separatiştilor din estul Ucrainei, scrie Reuters.

Embargoul aplicat Rusiei de UE, subminat de excepţii periculoase

Sancţiunile economice europene sunt menite să deschidă un nou front, economic, în confruntarea dintre Rusia şi blocul euroatlantic. Contraatacul comercial al UE riscă, însă, să fie compromis de încăpăţânarea unor state membre de a-şi promova interesele proprii în dauna celui strategic comun. Excepţiile de la sancţiunile decise marţi, mai ales în cazul vânzărilor de armament, subminează strategia de descurajare a expansionismului rus.

„The Independent“: Merkel şi Putin negociază în secret soarta Ucrainei

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Vladimir Putin negociază în secret un plan privind soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina, prin care, în schimbul suveranităţiii Crimeei, să fie acordate garanţii în domeniul securităţii energetice şi comerţului, dezvăluie publicaţia britanică „The Independent“.