Podul salvării economice a Kremlinului duce spre nicăieri
0Anul acesta, Forumul Economic Internaţional din Sankt Petersburg s-a concentrat, mai mult ca oricând, pe economia globală. Şi nu e de mirare luând în considerare stagnarea Rusiei, declinul exportului şi dispariţiei de capital care se află la cote alarmante. Organizatorii au uitat de problemele statului în favoarea celor globale. Devine din ce în ce mai clar că problema Rusiei este o conducere proastă, notează „The Moscow Times“.
Autorităţile ruse vorbesc mereu de nevoia de creştere economică, însă interesul lor este doar despre creşterea profiturilor din buget şi cheltuielile, lucru care are un impact minor asupra economiei. Pentru prima dată în ultimii ani, venitul bugetar se aşteaptă să fie la nivelul celui de anul trecut. Aşadar, preşedintele Vladimir Putin devine din ce în ce mai neliniştit de lista sa de promisiuni neîndeplinite, de a creşte cheltuielile sociale, şi caută noi metode de a mări bugetul.
Impozitele pentru afacerile mici şi pentru antreprenorii individuali au fost deja mărite, iar oamenii vor fi, în curând, taxaţi pentru bunurile imobiliare deţinute. Autorităţile încearcă să scoată şi mai mulţi bani din sectoarele ţiţeiului şi gazelor naturale, iar Putin a şocat acum câteva săptămâni spunând că există posibilitate de a înlocui impozitului pe profit de 13%, cu o valoare flexibilă.
Cu alte cuvinte, guvernul caută noi metode de a strânge bani pentru stat. Reducerea cheltuielilor federale, o măsură care a fost aplicată de tot globul ca rezultat al programelor de austeritate, nici nu este luată în considerare de Kremlin, spune „The Moscow Times“
Cheltuielile generoase ale guvernului, chiar şi când îşi ating scopurile stabilite, nu pot înlocui investiţiile private. De exemplu, este ridicol să susţii că o cale ferată de mare viteză de la Moscova la Kazan, care costă 928 de miliarde de ruble (22 de miliarde de euro) ar fi gâsca cu ouă de aur pentru atragerea investitorilor în regiune. La fel, este destul de improbabil ca proiectul pentru un pod care leagă Rusia de insula Sahalin, estimat la 600 de miliarde de ruble (14 miliarde de euro), să atragă investiţii străine în industria ţiţeiului şi gazelor naturale.
Este încă greu de înţeles că, în secolul 21, secol al tehnologiei, Rusia încă nu are o autostradă care să lege Moscova de Sankt Petersburg, în ciuda faptului că cheltuielile pe construcţia de drumuri au crescut de 7- 8 ori între 2002 şi 2012. Nu ar fi mai bine începerea unui program mai eficient în construcţiile private pentru aceste drumuri şi aeroporturi, oferind ocazia companiilor private, inclusiv celor străine, să aibă drepturi de proprietate asupra lor?, se întreabă publicaţia.
În Kazakhstan şi în Azerbaijan, unde investiţiile străine au fost bine primite şi bine protejate, extracţiile de ţiţei şi de gaze naturale sunt acum de 3-5 ori mai mari ca la sfârşitul anilor '80. Nu ar avea mai multă logică permiterea unor investiţii similare şi în Rusia?, se întreabă „The Moscow Times“.
Kremlinul ar trebui să se concentreze pe reducerea costurilor, mai degrabă decât pe creşterea cheltuielilor. Reducerea impozitelor pentru afacerile mici şi mijlocii şi alte măsuri care ar stimula iniţiativa privată ar ajuta mult mai mult recuperarea economică, ar scădea rata şomajului şi ar mări activitatea antreprenorială şi, ca o consecinţă, ar genera mult mai multe venituri din impozite.
Dacă ţara este mai bogată, aşa cum ni se spune, şi cheltuielile sunt în creştere, de ce nu se vede această creştere economică? Aceasta este o întrebare care atinge boala sistemului economic rus, dar care nu pare a fi un subiect potrivit pentru forumul economic ţinut în Sankt Petersburg. La o adică, dacă Putin nu a discutat această chestiune în timpul întâlnirilor cu miniştrii şi consilierii săi, de ce ar discuta-o în timpul forumului?, conchide „The Moscow Times“.