Parlamentul rus ar putea adopta o rezoluţie care să condamne „anexarea“ RDG de către RFG în 1989

Preşedintele Parlamentului rus, Serghei Narîşkin, a cerut miercuri Comisiei pentru Afaceri Externe să studieze posibilitatea de a adopta o rezoluţie care să condamne "anexarea" Germaniei de Est de către Germania de Vest în 1989, relatează AFP.

Această declaraţie este dorită ca o "măsură de retorsiune" faţă de preşedinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Anne Brasseur, care a calificat drept "anexare" preluarea controlului asupra Crimeei de către forţele ruse, urmată de un referendum în martie privind ataşarea peninsulei ucrainene la Rusia.

Prin urmare, Narîşkin a anunţat în faţa deputaţilor că a cerut Comisiei pentru Afaceri Externe "să pregătească o declaraţie care să condamne anexarea Republicii Democrate Germane (RDG) de către Republica Federală Germană (RFG) în 1989".

La 3 octombrie 1990, la finalul unui proces declanşat de căderea Zidului Berlinului, simbol al divizării lumii în timpul Războiului Rece, Germania s-a reunificat după 40 de ani de separare.

"Spre deosebire de Crimeea, nici un referendum nu a fost realizat în RDG", a adăugat el, făcând referire la cel desfăşurat în peninsula ucraineană, când 97 la sută dintre votanţi au ales alipirea la Rusia, potrivit Kremlinului.

Dacă alipirea Crimeei la Rusia este considerată o anexare, atunci "putem spune că RDG a fost anexată de RFG", apreciază Narîşkin, adăugând că Rusia se opune logicii standardelor duble.

Preşedintele Parlamentului rus a discutat duminică, într-o atmosferă tensionată, cu Brasseur, pentru a "menţine dialogul" potrivit preşedintei APCE, care a suspendat în aprilie drepturile de vot ale celor 18 membri ruşi, pentru a marca dezacordul faţă de anexarea Crimeei.

Această sancţiune ar putea fi prelungită la prima dintre cele patru sesiuni anuale ale APCE, care se deschide luni.

Mihail Gorbaciov: „Despre ce anexare vorbim? Nu are nici o legătură“ 

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a calificat miercuri drept „prostie“' propunerea unor deputaţi din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus) de a adopta o rezoluţie prin care să fie condamnată ceea ce ei consideră „anexarea“ în 1989 a Germaniei de Est de către Germania de Vest.

"Despre ce anexare vorbim? Nu are nici o legătură", a insistat Gorbaciov, citat de agenţia Interfax. Propunerea deputaţilor din Duma de Stat este „pur şi simplu o prostie“, a afirmat ultimul lider al Uniunii Sovietice, citat de Interfax-Ukraina.

Referindu-se la argumentul unuia din iniţiatorii propunerii ruse că, „spre deosebire de Crimeea, în RDG nu a fost organizat un referendum naţional“, Mihail Gorbaciov a explicat că nu era cazul unei consultări populare, în contexul numeroaselor mitinguri care au avut loc la acea vreme. 

„Despre ce referendum putea fi vorba când în cele două ţări sute de mii de oameni demonstrau având un singur slogan: <<Suntem un singur popor!>>. Nimeni nu a negat aceasta şi nici nu poate fi negat, de aceea nimănui nu i-a trecut prin cap să organizeze un referendum“, a afirmat Gorbaciov.

Fostul lider sovietic, artizanul politicii de deschidere a URSS în anii '80, a adăugat că „nu se poate, ca de pe poziţia de astăzi, să se facă aprecieri asupra a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, într-o altă epocă, într-o altă vreme“.

Ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, apreciat în Occident pentru că a permis căderea Zidului Berlinului şi reunificarea paşnică a Germaniei, l-a criticat pe preşedintele Dumei şi a cerut să nu se „simplifice viziunea trecutului şi să nu se judece trecutul pe baza situaţiei actuale“.