Nordul extrem al Rusiei poate deveni pământ arabil în următorii 30 de ani, după dezgheţarea permafrostului, spune ministrul mediului

Regiunile arctice şi cele din nordul extrem ale Rusiei ar putea deveni arabile odată cu dezgheţarea accelerată a permafrostului (sol permanent îngheţat aflat la 2 şi 15 metri adâncime) din cauza schimbărilor climatice, a declarat ministrul rus al mediului într-un interviu pentru RBC News, relatează Moscow Times.

„Toate astfel de regiuni realizează ce li se va întâmpla în 20, 30 de ani. Nu vor mai fi o regiune nordică ci una ce va deveni dintr-odată agricolă”, a spus Alexandr Kozlov, ministrul rus al mediului şi resurselor naturale pentru RBC.

Prin urmare guvernul rus trebuie să înţeleagă cum ar trebui să „gestioneze schimbările ce se petrec acum” în condiţiile acestor modificări ecologice rapide.

Alexandr Kokorin, un climatolog de la WWF din Rusia, a avertizat că deşi ar elibera mai mult pământ potenţial arabil, schimbările climatice vor aduce şi o climă mai turbulentă definită de condiţii de vreme instabilă.

„Încălzirea globală nu este vreun proces gradual şi monoton ce ar permite cultivarea ananasului în Siberia. Este o combinaţie de zeci de efecte diferite”, a explicat Kokorin pentru 19rus.info.

Kozlov spus că adaptarea la schimbările ecologice în legătură cu modificările climatice este una dintre cele trei probleme climatice esenţiale pentru guvernul rus, alături de respectarea pactelor climatice internaţionale şi protejarea firmelor împotriva impozitelor pe carbon străine.

Preşedintele rus Vladimir Putin a minimizat în trecut riscurile schimbărilor climatice, remarcând că încălzirea globală s-ar putea să nu fie chiar atât de rea, întrucât ruşii ar cheltui mai puţin pe haine de blană. În ultimii ani însă , el a cerut măsuri mai active împotriva dezgheţării permafrostului şi a altor ameninţări legate de climă. La un summit climatic din aprilie Putin subliniat importanţa cooperării internaţionale în această privinţă.

Pajiştile verzi din Nogai au devenit deşert

În prezent o parte din terenurile tradiţional arabile ale Rusiei se transformă în deşert, un alt fenomen conectat cu schimbările climatice, potrivit institutului de Geografie. Este vorba de stepa Nogai din Republica Daghestan care e acum deşertică pe o suprafaţă semnificativă.

Undeva la începutul anilor 1990 - nimeni nu-şi poate aminti precis - solul de sub pajiştile luxuriante din jurul Terekli-Mekteb, un oraşde stepă de circa 6.000 de locuitori, care este capitala districtului Nogai din Daghestan, a început să crape.

Până la sfârşitul deceniului, dune masive au început să erupă de sub câmpii. În 2010, lacurile sărate care păstraseră pământul umed s-au uscat, lăsând în urmă întinderi plate albe, care încă împânzesc stepa.

Astăzi, transformarea stepei continuă în ritm  rapid, pe măsură ce nisipurile avansează spre pajişti, ajutate de vânturile puternice care bat dinspre Marea Caspică.

Deşi date fiabile privind amploarea deşertificării sunt greu de găsit, cel puţin 2000 de kilometri pătraţi - echivalentul a aproximativ un sfert din întreaga masă terestră a districtului Nogai - sunt acum deşertice, potrivit unui raport din 2020 al ziarului guvernului rus Rossiyskaia Gazeta.

„Un mic petic de deşert apare brusc şi se extinde foarte repede. Trebuie să îl opreşti cât mai curând posibil”, a spus Rashid Bakiev vicepreşedinte al comisiei forestiere locale.

În ultimele decenii, Nogai au învăţat cum să lupte împotriva deşertului. Plantarea copacilor poate menţine solul umed, împiedicând nisipul invadator să prindă rădăcini.