Lukaşenko primeşte arme de la Putin în schimbul uniunii politice şi economice cu Rusia

Dictatorul de la conducerea Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, spune că ţara sa va primi în curând o mare cantitate de echipament militar din Rusia, inclusiv avioane, elicoptere şi sisteme de apărare aeriană S-400.

Lukaşenko a declarat miercuri la Babruisk, oraş din regiunea Mogilev, aflată în restul Belarusului, că zeci de avioane şi sisteme de apărare aeriană, inclusiv „probabil” sisteme de rachete S-400, vor fi livrate din Rusia vecină către Belarus „în viitorul apropiat”.

Dictatorul de la Minsk a confirmat, de asemenea, zvonurile că urmează să aibă o întâlnire la Moscova pe 9 septembrie cu omologul său rus, Vladimir Putin, privind uniunea dintre cele două ţări.

Potrivit lui Lukaşenko, după ce 28 de hărţi rutiere între cele două ţări vor fi aprobate de cei doi lideri, acestea vor fi semnate de el şi de Putin în octombrie-noiembrie.

Acest transport militar este probabil să fie interpretat ca o dovadă în plus a sprijinului solid al Moscovei pentru Lukaşenko, care s-a confruntat anul trecut cu o amplă mişcare de contestare în ţară. Maniera violentă de reprimare a manifestaţiilor opoziţiei de regimul de la Minsk a fost criticată dur de Occident şi a atras sancţiuni din partea Uniunii Europene şi a SUA.

Forţele armate ruse şi belaruse urmează să desfăşoare în această lună ample exerciţii militare comune.

Lukaşenko a pozat multă vreme în oponent la presiunea Moscovei de a fuziona cu Belarusul într-un aşa-zis stat al Uniunii, în cadrul unui acord bilateral vechi de decenii care prevede o uniune cu legături politice, economice şi de securitate mai strânse între cele două naţiuni.

Dar anul de proteste în stradă, în care-i este contestată autoritatea şi legitimitatea de preşedinte al ţării, l-au pus pe Lukaşenko în postura de a apela din ce în ce mai mult la sprijinul lui Putin.

Statele occidentale au refuzat să-l recunoască pe Lukaşenko ca preşedinte legitim şi i-au sancţionat guvernul pentru reprimarea brutală a politicienilor şi în general a oricărei opoziţii anti-Lukaşenko, a presei independente, a grupurilor pentru drepturile omului şi a societăţii civile.

Lukaşenko a declarat pe 1 septembrie că o integrare mai profundă cu Rusia nu va pune în pericol suveranitatea ţării.  „Ne construim legăturile ca două state suverane", a spus el, adăugând că „nu este nevoie să distrugem suveranitatea şi independenţa celor două naţiuni".