Lavrov reproșează SUA că au schimbat cursul privind propunerea de pace din Alaska și au impus noi sancțiuni Rusiei

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov susține că susține că Moscova a fost de acord cu propunerea SUA privind Ucraina la summit-ul de la Anchorage, anul trecut, dar că de atunci administrația Trump a schimbat cursul, impunând noi sancțiuni și acționând pentru a restricționa exporturile de energie ale Rusiei, relatează presa ucraineană și agențiile internaționale de presă.

Într-un interviu acordat postului de televiziune BRICS , Lavrov a declarat că Statele Unite dau semne că nu sunt dispuse să ducă la bun sfârșit planul discutat în timpul întrevederii din Alaska dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump.

„Ne spun că trebuie să rezolvăm problema ucraineană. Ei bine, la Anchorage, am acceptat propunerea SUA. Deci, dacă abordăm lucrurile ca niște bărbați, ei au făcut propunerea, noi am fost de acord și problema trebuie rezolvată”, a adăugat el.

Potrivit lui Lavrov, poziția SUA a fost esențială pentru Rusia în timpul negocierilor.

„Nu contează ce se spune în Ucraina sau în Europa; vedem clar rusofobia a majorității regimurilor din Uniunea Europeană, cu rare excepții. Poziția Statelor Unite a fost importantă pentru noi.”

„Am acceptat propunerea SUA”, a spus el, adăugând că Rusia apreciază că acest lucru ar putea deschide calea către „o cooperare la scară largă, reciproc avantajoasă”.

În schimb, a susținut Lavrov, Washingtonul a impus noi sancțiuni, a sprijinit ceea ce el a descris ca fiind acțiuni împotriva petrolierelor rusești în marea liberă și a încercat să împiedice India și alți parteneri să cumpere energie rusească.

„Așadar, au propus ceva despre Ucraina, eram pregătiți – iar acum ei nu mai sunt. În plus, nu vedem niciun viitor strălucit în domeniul economic”, a adăugat Lavrov.

„Rusia rămâne deschisă cooperării cu SUA, dar nu-şi face prea multe speranţe în privinţa relaţiilor economice, în pofida eforturilor continue ale Washingtonului de a pune capăt războiului în Ucraina”, a afirmat ministrul rus de externe, citat de Reuters.

Moscova deplânge impunerea de noi sancțiuni Rusiei

Şeful diplomaţiei ruse a făcut o paralelă între administraţia lui Donald Trump cu cea a predecesorului său, Joe Biden , în problema sancțiunilor impuse Rusiei în legătură cu războiul declanşat în Ucraina.

„În pofida tuturor declaraţiilor făcute de administraţia Trump despre necesitatea de a se pune capăt războiului început de Biden în Ucraina, de a se ajunge la un acord, eliminarea acestuia din agenda bilaterală şi deschiderea astfel a unor perspective clare şi promiţătoare pentru investiţii şi cooperarea ruso-americană, aceasta nu contestă legile adoptate de Biden pentru a pedepsi Rusia după începerea războiului în Ucraina”, a afirmat Lavrov.

În acest context, ministrul rus de externe a amintit de sancţiunile impuse în noiembrie împotriva marilor companii petroliere ruseşti Lukoil şi Rosneft, „la câteva săptămâni după excelenta întâlnire dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi cel american Donald Trump la Anchorage”.

În urma acestui summit, relaţiile între Moscova şi Washington trebuiau să avanseze către o cooperare mai largă, dar „în practică s-a produs exact opusul”, a afirmat Lavrov, reproşând părţii americane „crearea de bariere artificiale”, inclusiv în relaţiile cu ţările BRICS.

„Se introduc noi sancţiuni, iar războiul împotriva petrolierelor se poartă, după cum ştiţi, în marea liberă, încălcându-se Convenţia privind dreptul mării. Ei încearcă să interzică Indiei şi celorlalţi parteneri ai noştri să cumpere resurse energetice ruseşti ieftine şi accesibile... Adică, în domeniul economic, americanii şi-au declarat practic obiectivul de dominaţie economică”, a afirmat ministrul rus.

„Suntem pur şi simplu obligaţi să căutăm modalităţi suplimentare, fiabile pentru a ne dezvolta proiectele financiare, economice şi logistice şi de altă natură cu ţările BRICS”, a spus Lavrov.

The Moscow Times, (desemnată agent străin de către autorităţile ruse), notează că Moscova acreditează ideea că „înţelegerile de la Anchorage ar presupune predarea întregului teritoriu al Donbasului Rusiei de către Kiev, fără lupte.

Declaraţiile şefului diplomaţiei ruse contrastează puternic cu afirmaţiile făcute anterior de diferiţi responsabili de la Moscova - între care emisarul economic special al preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev - care menţionaseră perspectivele unei restabiliri majore a relaţiilor economice între Rusia şi SUA, ca parte a oricărui acord de pace privind Ucraina.

Declarații contrastante

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a părut să tempereze declaraţiile critice ale lui Serghei Lavrov, afirmând că Moscova salută „înţelegerile la care s-a ajuns” până acum, subliniind că Rusia şi SUA vor continua să lucreze asupra acestora.

„Înţelegerile la care s-a ajuns la Anchorage sunt fundamentale şi sunt cele care pot impulsiona procesul de soluţionare a conflictului ucrainean şi pot permite progrese semnificative”, a insistat Peskov, citat de EFE.

Rusia, Ucraina şi SUA au purtat două runde de discuţii în Emiratele Arabe Unite (EAU), în 23-24 ianuarie şi respectiv în 4-5 februarie. Delegaţia rusă a fost condusă de şeful Direcţiei principale de informaţii de pe lângă Statul Major General al Forţelor armate ruse (GRU), Igor KostIukov, iar negociatorii ucraineni au fost conduşi de secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, Rustem Umerov.

Kremlinul continuă să insiste asupra predării întregului Donbas (în special a centurii fortificate din nordul regiunii Doneţk), în timp ce Ucraina consideră aceste cereri inacceptabile, menţionând că este pregătită să creeze o zonă de liber schimb demilitarizată în regiune. Nu există încă niciun compromis asupra acestui punct-cheie, au declarat la sfârşitul săptămânii pentru Reuters surse familiarizate cu dosarul.

Un alt punct asupra căruia nu s-a ajuns la un acord este la soarta centralei nucleare din Zaporojie: Rusia a respins propunerea administraţiei Trump de a transfera centrala sub controlul SUA, astfel încât aceasta să furnizeze energie atât teritoriilor controlate de Rusia, cât şi Ucrainei.