Istoricul rus Ghennadi Tiundeşev: Putin conduce în stilul lui Batu Han, primul conducător al Hoardei de Aur
0Vladimir Putin conduce în stilul lui Batu Han, primul conducător al Hoardei de Aur, iar Duma de Stat are un rol asemănător celui îndeplinit de Kurultai, consiliul militar şi politic al mongolilor, spune un cunoscut istoric rus.
Sistemul statal şi raportul faţă de putere din Rusia provin din lumea mongolă? Istoricul Ghennadi Tiundeşev (Haramoos), profesor la Facultatea de Istorie şi Drept a Universităţii de Stat din Hakasia, nu are niciun dubiu că răspunsul la această întrebare este „da“. El dezvoltă această terorie în cartea „Marele Batu Han, fondatorul sistemului statal rus“.
Statul creat de Batu Han încă mai există, cu toate că limba sa oficială de acum este rusa, un amestec de slavă şi turcă, afirmă profesorul Tiundeşev pentru svoboda.org.
„Rusia de astăzi nu are nicio treabă cu Rusia Kieveană, care s-a fărâmiţat în mai multe principate încă din secolul XII, cu o sută de ani înainte de sosirea mongolilor. (…) Cu Hoarda, ruşii nu au avut nicio fricţiune pe motive religioase sau culturale“, spune istoricul din Hakasia, o republică din sudul Siberiei.
Ba dimpotrivă, aristocraţia rusă din secolele XIII-XIV şi-a revendicat legitimitatea şi prestigiul în spiritul Hoardei, iar această mentalitate a persistat de-a lungul timpului, regăsindu-se chiar şi în rândul elitei politice actuale de la Moscova.
Batu Han, fondatorul statalităţii ruse
Născut în 1205 şi decedat în 1255, Batu Han este nepotul lui Ginghis Han şi întemeietorul Hoardei de Aur. Prima sa campanie militară a început în 1236 şi a avut loc împotriva ruşilor, divizaţi la acea vreme. Campania s-a încheiat patru ani mai târziu, cu supunerea adversarului. Însă această înfrângere le-a adus ulterior ruşilor un stat.
„Fondatorul statului rus este Batu Han“, este de părere Ghennadi Tiundeşev, explicând că ruşii au preluat în Evul Mediu de la mongoli o serie de elemente în definitivarea unei entităţi proprii.
Numeroşi termeni de ordin aministrativ folosiţi astăzi de ruşi provin de la turco-mongoli, cum ar fi „казначейство“ („trezorerie“), „таможня“ („vamă“), „закон“ („lege“), „деньги“ („bani“), „дума“ (din care derivă Duma de Stat şi verbul „a gândi“), „кара“ („pedeapsă“), „караул“ („pază“) etc.
Mongolii i-au inspirat pe ruşi şi în privinţa verticalei puterii, instaurată prima dată de Marele Han Ogodai (1185-1241).
„Ideia confucianistă că familia este o celulă a societăţii, care la rândul ei este un element infailibil al statului, adică verticala puterii, a intrat în sângele ruşilor datorită lui Ogodai. Iar (ruşii, n. red.) urmează în mare măsură această idee, în familie, în armată. Verticala puterii este trasată peste tot“, explică Tiundeşev.
Preşedintele Rusiei, un han contemporan
Rusia de astăzi este condusă asemeni Hoardei de Aur, apreciază istoricul. Un exemplu elocvent în acest sens este raportul dintre forul legislativ şi şeful statului. Duma de Stat votează legile, dar ultimul cuvânt îl are liderul de la Kremlin, la fel cum luările de poziţie din Kurultai ajungeau întotdeauna la voinţa hanului, a cărui decizie era finală şi incontestabilă.
„Uneori decretul prezidenţial este superior Constituţiei, cum s-a întâmplat în cazul înfiinţării districtelor federale. E ceva ce provine din profunzimea statalităţii turco-mongole“, subliniază Ghennadi Tiundeşev.
„În Europa de Vest există o separare clară a puterilor. Noi, însă, avem o republică super-prezidenţială (…). Duma de Stat nu este la fel ca parlamentele din Europa de Vest, întrucât nu există un sistem de verificare şi contrabalansare. Duma votează mereu după cum spune preşedintele. Şi orice iniţiativă legislativă a preşedintelui este susţinută de deputaţi“, insistă el.
„Supunerea oarbă faţă de lider, impregnată în conştiinţa şi comportamentul întregii elite politice din Rusia, a fost păstrată din sistemul de guvernare al Hoardei de Aur“, conchide istoricul în interviul acordat svoboda.org.