Igor Strelkov, „Ţintaşul“ din Donbass, rivalul lui Putin
0Supărat pe preşedintele rus Vladimir Putin că a abandonat proiectul „Novorossia“, Igor Ghirkin, sau Strelkov (ţintaşul, în limba rusă) cum i se spunea în timpul războilui separatist din estul Ucrainei, a adunat o mână de naţionalişti şi stalinişti ruşi şi a întemeiat o nouă mişcare de „reîntregire a Rusiei“.
Naţionalişti şi stalinişti ruşi s-au reunit la Moscova şi s-au regrupat în „Comitetul 25 ianuarie“, sub conducerea colonelului Igor Strelkov, fostul aşa-zis ministru al apărării al autoproclamatei Republici Populare Doneţk, o regiune separatistă din estul Ucrainei.
„A apărut a treia forţă, pe lângă putere şi liberalii prooccidentali (…), pentru a nu permite destrămarea Rusiei şi a-i aduce pe ruşi într-un singur stat“, anunţă extremistul de stânga Eduard Limonov, un vechi adversar al lui Putin.
„Primul obiectiv este reunificarea ruşilor din Ucraina, Belarus şi Kazahstan“, a precizat la rândul său Igor Prosvirnin. Oleg Bondarenko, un politolog apropiat Kremlinului, consideră că această acţiune reprezintă o încercare a lui Strelkov de a face carieră politică. „El crede în mesianismul său şi se grăbeşte să-l înfăptuiască. Dacă tot nu a fost lăsat să acţioneze în Donbass, s-a decis să urmeze o cale politică“, spune el.
Igor Ghirkin, cunoscut ca Strelkov, a fost aşa-zis ministru al apărării în autoproclamata Republică Populară Doneţk în perioada 16 mai-14 august 2014. De asemenea, el a mai participat la războaiele din Transnistria şi Cecenia, unde s-a remarcat prin faptul că putea să tragă din mai multe tipuri de arme. După ce a fost înlăturat din Donbass, Strelkov a început un conflict deschis cu Vladislav Surkov, unul dintre ideologii Rusiei lui Putin, pe motiv că i-ar pune piedici să se implice în politică.
La reuniunea de fondare a „Comitetului 25 ianuarie“ au participat redactorul-şef al portalului naţionalist „Sputnik i Pogrom“ (SiP) Igor Prosvirnin, fondatorul Partidului Naţional-Democrat Konstantin Krîlov, liderul bolşevic Eduard Limonov, scriitorul Maxim Kalaşnikov şi bloggerul Anatolii Nesmian.
Contactat de gazeta.ru, Konstantin Krîlov a recunoscut că noua mişcare este destul de pestriţă, însă a explicat că are un scop care depăşeşte orice divergenţă de opinii. „Comitetul 25 ianuarie“, a cărui denumire nu are vreo legătură cu o dată istorică anume, este format din personalităţi care susţin dreptul ruşilor la autoderminare şi militează pentru crearea Noii Rusii, a explicat el.
Fost consilier al lui Putin: Rusia vrea să ocupe jumătate din Ucraina, iar restul să „împartă vecinilor“
Un fost consilier economic al preşedintelui rus Vladimir Putin, în prezent cercetător principal la Institutul american Cato, a declarat miercuri pentru ziarul ucrainean Apostroph că Rusia planifică să captureze cel puţin jumătate din Ucraina, iar restul teritoriului acestei ţări să-l „împartă“ cu vecinii. Dar Putin a eşuat în acest plan, spune el, potrivit Agerpres.
Într-o primă etapă, Moscova planificase capturarea a cel puţin 11 regiuni pe lângă cele 8 din cadrul Noii Rusii (Odesa, Nikolaev, Herson, Zaporojie, Doneţk, Lugansk, Harkov şi Dnepropetrovsk).
În sud, Rusia intenţiona să preia controlul întregii coaste ucrainene de la Marea Neagră până la graniţa cu Republica Moldova în partea transnistreană. Astfel, Kremlinul ar fi obţinut un coridor terestru până la enclava separatistă prorusă din estul Republicii Moldova, susţine Andrei Illarionov.
„Programul maxim“ viza capturarea a cel puţin jumătate din teritoriul Ucrainei, „restul urmând să fie împărţit cu vecinii“. Ungariei i-ar fi revenit Transcarpatia, României Bucovina, iar Poloniei regiunile Galiţia şi Volîn.
Potrivit lui, planul Kremlinului de capturare a Ucrainei era gata încă din 2013 şi că la el s-a lucrat o lungă perioadă de timp. „În 2014 şi 2015, acesta nu a putut fi pus în totalitate în aplicare, dar Moscova a reuşit să rupă două bucăţi din regiunile Lugansk şi Doneţk. Astfel, marele plan al Kremlinului a eşuat şi, prin urmare, Rusia a trecut la aplicarea «programului minim»“', a mai spus Illarionov.