Fortăreaţa Crimeea. Aplicaţii militare ruse în Transnistria

Peninsula, anexată în urmă cu un an de Rusia şi blindată cu armament, a schimbat echilibrul militar în regiune, crescând semnificativ riscul unui conflict de amploare în zona Mării Negre.

Rusia a desfăşurat încă de la sfârşitul anului trecut în Crimeea o grupare militară completă, compusă din 96 de unităţi şi formaţiuni, şi intenţionează să continue consolidarea capacităţilor sale de luptă în peninsulă, a declarat luni ministrul rus al apărării Serghei Şoigu, citat de agenţia de presă RIA Novosti.

În deschiderea şedinţei Colegiului Ministerului Apărării de la Moscova, Şoigu a amintit că preşedintele Vladimir Putin a ordonat instalarea în Crimeea „a unei grupări militare autonome interarme, capabile să apere interesele naţionale ale Federaţiei Ruse în această direcţie“, iar  „această sarcină a fost rezolvată deja către sfârşitul anului 2014“.

În opinia ministrului rus, această grupare militară „nu doar protejează interesele Rusiei în zona Mării Negre şi în Districtul Federal Crimeea al Federaţiei Ruse, dar de asemenea permite realizarea cu succes a sarcinilor în alte zone maritime“.

„Astfel, şase nave ale flotelor ruse din Marea Neagră, a Nordului şi din Marea Baltică au asigurat anul trecut o prezenţă constantă a Marinei ruse în Marea Mediterană“, a indicat Şoigu.

Ministrul rus al apărării a mai spus că, la ora actuală, în Crimeea sunt în curs de desfăşurare lucrări de construcţie a unor noi cazărmi, parcuri, depozite în cele cinci orăşele militare din peninsulă, precum şi reparaţii capitale la fondurile existente.

În acest moment se ştie că în peninsulă (anexată în martie trecut de Rusia de la Ucraina) au fost instalate sisteme de apărare aeriană S-300PM şi sisteme de rachete şi tunuri „Panzâri-S“, precum şi un grup aerian suplimentar (avioane de luptă multirol Su-27, SU-30M2 şi Su-30SM), dar şi elicoptere de atac, după cum a relatat presa rusă. În plus, au fost consolidate forţele de coastă cu sisteme de rachetă antinavale „Bastion“ şi infanterie marină.

Şase nave ale flotelor ruse din Marea Neagră, a Nordului şi din Marea Baltică au asigurat anul trecut o prezenţă constantă a Marinei ruse în Marea Mediterană   Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării

Recent, bombardiere strategice Tupolev 22-M3 au aterizat în peninsula anexată. Moscova şi-a exprimat în nenumărate rânduri intenţia ca aceste bombardiere cu rază lungă de acţiune să aibă baza în Crimeea începând din 2016. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko declara că Crimeea „a devenit deja un hub militar şi, după cum am înţeles, preşedintele rus a declarat în persoană că au amplasat acolo rachete capabile să transporte arme nucleare. Şi cred că aici deja nu mai vorbim despre independenţa Ucrainei sau suveranitatea Ucrainei asupra Crimeii. Aceasta creşte semnificativ riscul unui conflict de amploare în regiunea Mării Negre“.

Aceste rachete cu o rază de acţiune de 500 de km pot să ajungă uşor pe teritoriul mai multor ţări NATO şi la astfel de acţiuni ar trebui să existe o anumită reacţie, a spus preşedintele ucrainean.

Pe 19 martie, nave ale Flotei Rusiei din Marea Neagră, cu baza în Sevastopol au ieşit în mare în cadrul unui exerciţiu strategic şi au simulat căutarea de submarine aparţinând unui inamic imaginar.

În urmă cu câteva săptămâni în subcomisia pentru securitate şi apărare a Parlamentului European a fost dezbătut proiectul de raport al europarlamentarului PSD Ioan Mircea Paşcu „privind situaţia strategică militară în bazinul Marii Negre după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia“.

In document se precizează că dacă „in urmă cu un an , prezenţa forţelor ruse din Crimeea era limitată la baza navală de la Sevastopol şi la alte două baze navale adiacente pentru flota rusească a Marii Negre, la 2-3 aeroporturi şi o brigadă de infanterie marină care apără bazele existente. După un an de la anexarea ilegală a Crimeii, situaţia strategică şi militară din bazinul Mării Negre s-a schimbat dramatic: forţa de apărare a flotei ruse la Marea Neagră devine în realitate o grupare militară de lovire, cu potenţial ofensiv însemnat, inclusiv de debarcare, în cazul în care Rusia intră în posesia navelor franceze de tip Mistral“, a subliniat Paşcu.

„Cred că echilibrul militar din regiune s-a schimbat în favoarea Rusiei, deşi NATO îşi păstrează superioritatea militară generală inclusiv prin capacităţile care pot fi aduse în Marea Neagră din alte zone. NATO a răspuns prin măsuri de reasigurare strategică, inclusiv prin exerciţii militare“, a susţinut europarlamentarul român.