Factor de risc pentru extinderea războiului în Ucraina: Putin, solicitat de deputaţii ruşi să recunoască „imediat” independenţa regiunilor din Donbas

Duma de Stat a Rusiei a aprobat o rezoluţie în care îi solicită liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, să recunoască imediat independenţa regiunilor ucrainene Doneţk şi Luhansk, controlate parţial de forţele separatiste proruse.

Rezoluţia, propusă pe 19 ianuarie de Partidul Comunist din Federaţia Rusă, a fost adoptată cu 351 de voturi pentru din cele 450 ale Dumei. Doar 16 deputaţi ruşi au votat împotrivă.

O a doua rezoluţie cu privire la independenţa Doneţkului şi a Luhanskului, care prevedea obţinerea unor opinii în acest sens de la Ministerul de Externe, Ministerul Apărării şi alte instituţii înainte de trimiterea ei spre promulgare la Kremlin, nu a primit sprijinul necesar. Această rezoluţie fusese depusă de Rusia Unită, formaţiunea politică a lui Putin, care deţine majoritatea în Duma de Stat.

Deputatul comunist Kazbek Taisaev, care deţine totodată rolul de prim-adjunct al şefului Comisiei pentru Afaceri din spaţiul CSI, Integrare Euroasiatică şi Relaţii cu Compatrioţii, susţine că recunoaşterea independenţei Doneţkului şi a Luhanskului „este necesară” pentru „oprirea vărsării de sânge” în cele două regiuni din sud-estul Ucrainei.

Doneţkul şi Luhanskul sunt sfâşiate de un conflict armat care a izbucnit în primăvara anului 2014 după ce separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova s-au răsculat împotriva Ucrainei. Potrivit ONU, peste 13.000 de persoane au fost ucise în acest război.

Este un conflict care riscă să se extindă pe restul teritoriului Ucrainei în cazul recunoaşterii independenţei, căci, contrar spuselor lui Taisaev, armata rusă ar putea folosi cele două regiuni, pesemne la solicitarea forţelor separatiste, pentru a-şi legitima alte atacuri împotriva Ucrainei, care este greu de crezut că va asista pasivă la această nouă provocare.

Rezoluţia cu privire la recunoaşterea imediată a independenţei Doneţkului şi a Luhanskului a fost adoptată în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin îl primea pe cancelarul german Olaf Scholz.

„Aleşii” ruşi îşi motivează adoptarea textului cu acuzaţii şi scenarii, precum că Ucraina nu ar respecta Acordurile de la Minsk şi ar urma să fie „ocupată” de NATO.

Însă numeroşi analişti spun că recunoaşterea independenţei celor două regiuni separatiste ar face inutile Acordurile de la Minsk, mediate de Franţa şi Germania, care prevede încetarea focului între Rusia şi Ucraina, şi ar putea fi un preludiu pentru anexarea lor la Rusia.

Rusia a anexat deja un teritoriu de la Ucraina, şi anume peninsula Crimeea, decuplată de restul teritoriului ucrainean în martie 2014 după infiltrarea unor „omuleţi verzi” (militari ruşi fără însemne) şi organizarea unui referendum în grabă, sub patul puştii. Acest plebiscit a fost contestat de comunitatea internaţională, fiind considerat ilegal şi o încălcare gravă a angajamentului asumat de Rusia în Memorandumul de la Budapesta privind integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei în schimbul cedării armelor nucleare.

Serghei Aksionov, omul numit de Putin la conducerea Crimeei, s-a pronunţat în presa afiliată Kremlinului pentru declararea independenţei regiunilor separatiste Doneţk şi Luhansk. „Acolo trăiesc conaţionalii noştri, care consideră Rusia drept patria lor”, a spus Aksionov, în acord cu politica „apărării ruşilor” din străinătate promovată de la Kremlin.

În pofida criticilor Ucrainei, Rusia a eliberat în ritm accelerat din a doua jumătate a anului 2021 peste 500.000 de paşapoarte în Doneţk şi Luhansk, care împreună formează regiunea istorică, culturală şi economică Donbas, arogându-şi astfel „dreptul” de a recurge inclusiv la arme pentru a-şi „apăra” cetăţenii apăruţi peste noapte.