De la otrăvirea fostului spion dublu Skripal la pirateria cibernetică împotriva OIAC: Cum se deconspiră agenţii GRU

Odată cu ieşirea la iveală a afacerii Skripal, GRU, o abreviere a Direcţiei Principale de Activitate a Statului Major al Armatei Ruse, stă pe buzele tuturor. Nu e ceva nefiresc, mai ales că agenţii săi au lăsat urme. Salisbury şi Haga sunt doar două exemple.

La începutul lui septembrie, la şase luni de la otrăvirea fostului agent dublu Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia la Salisbury, în sud-estul Angliei, Londra a dezvăluit numele celor doi spioni GRU acuzaţi în acest caz: Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov.

Anunţând cele două identităţi, Poliţia Britanică nu a exclus posibilitatea de a fi false, pentru acoperire. Dar cei doi au ieşit în faţa publicului o săptămână mai târziu, la postul RT, pro-Kremlin. Au recunoscut că ei sunt suspecţii prezentaţi de Londra, dar au negat orice implicare în afacerea Skripal. Potrivit versiunii lor, s-au deplasat de două ori în 48 de ore la începutul lui martie la Salisbury în calitate de turişti dornici să admire „celebra catedrală“ din acest oraş medieval.

„Prietenii noştri ne-au sugerat de mai mult timp să vizităm acest oraş fabulous“, au spus pretinşii Petrov şi Boşirov. Dar aceşti prieteni sunt de negăsit, la fel ca vreo societate comercială înregistrată pe numele lor. Ori cei doi au susţinut că au călătorit de mai multe ori în Europa în interesul afacerii lor din domeniul fitness-ului. În plus, absenţa lor pe reţelele de socializare intrigă.

Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov vorbind la RT

Rusia şi-a învăţat probabil lecţia din fotografiile postate de militarii săi de pe frontul din Donbas, în 2014, pe când pretindea că nu este implicată în conflictul armat din această regiune a Ucrainei.

La Haga, o avalanşă de probe

Joi, Guvernul olandez a anunţat expulzarea a patru agenţi ruşi care au încercat să pirateze sediul din Haga al Organizaţiei Internaţionale pentru Interzicea Armelor Chimice (OIAC), un caz considerat „extrem de îngrijorător“.

Această situaţie a reprezentat o ocazie pentru NATO, UE, Canada şi SUA de a denunţa comportamentul Rusiei.

Într-o atmosferă demnă de Războiul Rece, care a predominat de la otrăvirea lui Skripal cu agentul neutorotoxic Noviciok, dezvoltat de sovietici şi moştenit de ruşi, Marea Britanie şi Australia au acuzat în aceeaşi zi GRU de efectuarea principalelor atacuri cibernetice la nivel mondial din ultimii ani.

Serviciile olandeze au prezentat în detaliu tentativa de piratare a OIAC, în aprilie. Cei patru spioni GRU au fost găzduiţi la Amsterdam de un reprezentant al ambasadei ruse. Paşapoartele a doi dintre ei aparţin unei serii observate deja în cazul celor doi „turişti“ de la Salisbury.

Odată reperaţi, au fost surprinşi în apropierea sediului OIAC şi supravegheaţi acolo. Cei patru bărbaţi au închiriat o cameră la hotelul Marriott, în apropierea sediului OIAC. Au închiriat şi o maşină, pe care au ticsit-o cu echipamente electronice, dar şi cu bani: 40.000 de euro şi 20.000 de dolari. Olandezii au găsit în maşină şi mai multe telefoane mobile. Unul dintre ele a fost activat la 9 aprilie la Moscova, în apropierea cartierului general al GRU. Mai mult, autorităţile olandeze au găsit printre bunurile lor o factură de taxi pentru o cursă între o locaţie din Moscova a GRU şi Aeroportul Şeremetievo.

Dispozitive găsite de olandezi asupra agenţilor GRU prinşi spionând la Haga FOTO EPA-EFE

Cei patru agenţi ruşi au intrat în Olanda pe 10 aprilie, cu paşapoarte diplomatice, şi au fost prinşi în flagrant delict trei zile mai târziu.

Spre deosebire de cei doi suspecţi în afacerea Skripal, agenţii prinşi la Haga au lăsat câteva urme pe internet. Un colaborator al site-ului de investigaţie Bellingcat spune că a identificat profilul unuia dintre ei pe un site matrimonial, în timp ce altul şi-a creat un profil pe un site dedicat fotbaliştilor amatori.

Cei patru agenţi în momentul expulzării din Olanda FOTO EPA-EFE

Suprapunând informaţiile din paşapoartele lor cu o bază de date a poliţiei transporturilor, facil de găsit pe piaţa neagră, Bellingcat dă asigurări că unul dintre ei şi-a înregistrat vehiculul la o adresă a GRU. Mai mult, potrivit site-ului britanic, alte 305 persoane au făcut acelaşi lucru.

O astfel de practică este o dovadă a „unei incompetenţe notorii“, a comentat acest caz pe Twitter Aleksandr Gabuiev, un expert de la Centrul Carnegie din Moscova, sugerând că obiectivul era pur şi simplu de a evita plata unor amenzi de circulaţie, relatează AFP.