Cum vrea Putin să rezolve problemele Rusiei cauzate de sancţiunile economice impuse de UE şi Statele Unite

„Bloomberg” prezintă într-un articol publicat miercuri soluţia pe care Vladimir Putin a ales-o pentru a încerca rezolvarea situaţiei Rusiei în condiţiile în care marele stat din est a fost ţinta mai multor sancţiuni economice impuse de UE şi Statele Unite.

Recesiunea este iminentă, inflaţia a scăpat de sub control, iar rubla şi preţul petrolului sunt în cădere liberă, potrivit ministrului Economiei Alexei Uliukaiev, cel care l-a informat pe Vladimir Putin despre situaţia economică a Rusiei la întâlnirea organizată de liderul rus la casa sa de lângă Moscova la jumătatea lunii octombrie, susţine „Bloomberg”

Putin l-a întrebat pe ministru cum pot rezolva situaţia, însă acesta nu a putut oferi un răspuns. Următoarea afirmaţie a liderului de la Kremlin a fost că nici nu are idee şi a cerut alternative pentru a putea „supravieţui” unui deceniu în care sunt păstrate sancţiunile, potrivit apropiaţilor lui Putin. Cu toate acestea, Uliukaiev a concluzionat că sancţiunile trebuie ridicate pentru ca Rusia să-şi revină din punct de vedere economic.

Câteva zile mai târziu, Putin a prezentat două variante de acţiune. Una este cea numită „liberalizarea economică”, un plan prin care este urmărită diminuarea poverii fiscale printr-o formă de luptă împotriva corupţiei. Astfel, Putin ar viza diminuare a inspecţiilor şi intimidărilor birocratice la care sunt supuse marile companii care sunt nevoite să plătească mită în valoare de miliare de dolari pe an.

„Risipa, incapacitatea de gestiona fondurile de stat şi chiar mita, nu vor trece neobservate”, a declarat Putin în faţa unui grup de susţinători ieri la Moscova.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri Peskov a declarat că nu are la cunoştinţă vreun „plan de liberalizare”  şi a refuzat să comenteze tema legată de discursul pe care urmează să-l ţină Putin în Parlament. De asemenea, Uliukaiev nu a dorit să comenteze în faţa presei informaţiile apărute.

Putin a ales politica luptei împotriva corupţiei, prima variantă, faţă de cealaltă opţiune economică: programul „mega-proiectelor”. În acest ultim proiect, sume mari de bani ar fi ajuns la doi mari miliardari apropiaţi de Putin Ghenadi Timchenko şi Arkady Rotenberg, pentru dezvoltarea diferitor proiecte.

Izolarea Rusiei în urma sprijinului acordat rebelilor din estul Ucrainei a creat un ecart considerabil între facţiunile din jurul lui Putin. Pe de o parte sunt cei numiţi „siloviki”, în general cei care au cam acelaşii parcurs profesional ca şi Putin în serviciile de securitate şi sunt împotriva hegemoniei americane.

De asemenea, un alt grup este cel din jurul prim-ministrului Dmitri Medvedev, care sunt susţinători unui control redus al statului în economie, potrivit unor apropiaţi ai Kremlinului.

Susţinerea lui Putin pentru program marchează un fel de „renaştere”  a facţiunii Medvedev care susţine o mai bună înţelegere cu SUA şi Europa. Acest grup care-l conţine şi pe Uliukaiev, a fost marginalizat din februarie, perioadă în care a avut înlăturarea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici aliat al Rusiei. De asemenea, grupul „siloviki” a fost în spatele susţinerii anexării Crimeei.

Specialiştii de la Moscova văd lupta împotriva corupţiei un demers bun, dar probabil sortit eşecului.

„Asemenea măsuri sunt străine de mentalitatea birocraţiei guvernamentale, al cărui instinct natural este de a merge pe aceeaşi cale, a taxării întreprinderilor” a declarat Boris Makarenko, director al Center for Political Technologies de la Moscova.

Serghei Dubinin, fostul guvernator al Băncii Centrale, în prezent preşedinte al grupului bancar VTB, susţine că funcţionarii şi personalul economic specializat şi-au dat seama asupra efectului pe termen lung al sancţiunilor d-abia în septembrie şi octombrie şi au început să se îngrijoreze. Totodată, aceştia aveau speranţa că sancţiunile vor fi temporare. „Acum, ei s-au trezit la realitate”, a punctat Dubinin  

Politica pe care o va adopta Moscova va avea efecte vizibile în termen mediu sau chiar lung, un proces de diminuare a problemelor de corupţie fiind cu „bătaie lungă”.