Cum recrutează și infiltrează Kremlinul informatori în Europa: „Nu uita de patria ta”

Un set de mesaje și înregistrări ajuns în posesia jurnaliștilor publicației ,,Politico” arată cum Moscova își recrutează informatorii pe care încearcă să-i infiltreze ulterior în grupuri de opoziție din Europa.

Jurnaliștii publicației ,,Politico” au intrat în posesia unor mesaje și conversații înregistrate dintre un tânăr, numit Ivan din motive de siguranță, și coordonatorii săi din serviciile de informații ruse.

Totul a început în 2023 după ce acesta a fost reținut și ulterior eliberat în schimbul unei „înțelegeri”. Tânărul a fost pus să aleagă: fie să ofere informații despre cunoscuții săi din cercurile anti-Kremlin, mulți dintre ei plecați în străinătate, fie să meargă la închisoare. Ivan a acceptat prima variantă, însă a devenit ulterior ținta unor presiuni constante din partea a doi agenți.

Acestea au continuat în anii următori. La sfârșitul lui 2023, Ivan, care avea 21 de ani și studia informatica la facultate în Moscova, a primit un mesaj amenințător.

„Soarta te tot ferește de urmărire penală, de armată. Sper că totul va fi bine pentru tine. Nu uita de patria ta și transmite mai multe informații”, i-a spus apelantul.

Studentul s-a simțit intimidat, dar nu surprins. Conversațiile, desfășurate între vara lui 2023 și 2025, arată o strategie de tip „polițist bun, polițist rău”, menită să-l preseze să se infiltreze în comunicarea online a unui grup de opoziție și să raporteze activitățile acestuia din Europa.

Agenții erau interesați chiar și de detalii aparent banale și nu se limitau doar la cetățeni ruși. Ei solicitau informații și despre persoanele care îi ajutau pe emigranți în Europa: fie profesori de limbi străine, fie oficiali guvernamentali din țările în care aceștia se stabiliseră.

„Află cine este în Europa, în ce țară, și cine îi ajută, inclusiv organizațiile specializate”, se arată într-un mesaj.

Când Ivan i-a povestit unui agent despre un protest din Berlin din noiembrie 2024 împotriva războiului Rusiei contra Ucrainei, acesta a cerut mai multe detalii: „Îți spun, descrie-l, descrie-l, trimite-mi un raport. Nu mă face să te urmăresc”.

„Noi știm deja totul, dar vrem să știm mai mult”, se arată într-un alt mesaj.

Totuși, Ivan a jucat un joc dublu. A decis să informeze un activist din exil, iar împreună au pus la cale o strategie: să transmită informații false sau inofensive către agenți. În 2025, a reușit să fugă din Rusia și a ajuns în Spania, unde a solicitat azil.

De la începutul războiului, sute de mii de ruși au părăsit țara, inclusiv unii dintre cei mai vocali critici ai Kremlinului. În Europa, aceștia sperau să găsească siguranță. În schimb, au devenit atât ținte, cât și potențiale resurse pentru serviciile de securitate ruse.

Deși o mare parte a atenției s-a concentrat asupra „agenților de unică folosință” recrutați online pentru acte de sabotaj, conversațiile lui Ivan indică o altă tactică: cultivarea pe termen lung a informatorilor infiltrați chiar în cercurile de opoziție.

„Trebuie să ne pregătim să trăim cu asta mult timp de acum înainte”, a afirmat expertul în servicii secrete Andrei Soldatov.

Anul trecut, în primul caz cunoscut de spionaj împotriva unui disident rus în Europa după războiul început de Kremlin din Ucraina, Polonia l-a judecat pe Igor Rogov în orașul Sosnowiec. Autoritățile l-au acuzat de implicare într-un complot cu bombă și de spionaj asupra altor exilați ruși, dar și asupra oficialilor polonezi și a personalului universitar care îi ajutau să se integreze. Potrivit anchetei, Rogov fusese recrutat de FSB înainte de a pleca din Rusia și a continuat să acționeze ca informator și în exil.

Pentru serviciile ruse, construirea unor rețele de informatori în rândul exilaților are un scop dublu: furnizarea de informații despre criticii Kremlinului și, în cazul în care aceștia sunt descoperiți, crearea neîncrederii între activiști și țările gazdă.

„Oricum ar fi, este o situație câștig-câștig”, a mai spus Andrei Soldatov.

Deși Moscova minimalizează public importanța opoziției din exil, atenția acordată acesteia trădează o insecuritate profundă. Mulți exilați sunt vulnerabili: se confruntă cu dificultăți financiare, statut legal incert sau au rude în Rusia care pot fi folosite ca mijloc de presiune.

Între timp, Guvernele europene au încercat să limiteze riscurile, inclusiv prin restricții de viză sau deplasare.

,,Într-un moment în care Kremlinul duce o campanie extinsă de sabotaj și spionaj în Europa, aceste informații oferă o perspectivă rară asupra modului în care serviciile ruse recrutează, constrâng și gestionează informatori. Pe măsură ce această practică se extinde dincolo de granițele Rusiei, ea creează noi provocări pentru țările europene și serviciile lor de informații”, a conchis sursa citată.