Cum poate fi oprit Vladimir Putin

Obiectivul principal al SUA, UE şi NATO ar trebui să fie descurajarea lui Putin de a invada Ucraina. Există două modalităţi de prevenire: prima ar fi înăsprirea sancţiunilor aplicate Rusiei, înarmarea şi consilierea armatei ucrainene, iar a doua ar fi sprijinirea financiară puternică a Kievului şi păstrarea unui spaţiu pentru diplomaţie, scrie pentru „slate.fr“ Fred Kaplan, fost corespondent militar şi fost corespondent „Boston Globe“ la Moscova.

Sancţiunile ar trebui să fie însoţite, în opinia lui Kaplan, nu de desfăşurarea de trupe americane sau NATO în fosta republică sovietică, ci de trimiterea de arme, consilieri militari şi chiar trupe speciale. „Liderul de la Kremlin ştie cu siguranţă care sunt limitele armatei sale. Trupele desfăşurate la sol, la frontiera cu Ungaria, nu dispun de resurse logistice pentru a duce un război de ocupaţie pe termen lung, mai ales dacă soldaţii ruşi vor avea parte nu doar de o rezistenţă slabă“, notează analistul.

Un punct vital: injecţia de capital

Reprezentanţii SUA ar trebui să discute direct cu Moscova despre acţiunile care ar putea fi luate pentru a izola Rusia, lipsind-o de participarea la forurile internaţionale, mai ales că Vladimir Putin „vrea să fie respectat ca un actor global“, iar în loc de îngheţarea activelor unor apropiaţi ai liderului de la Kremlin ar fi bine să fie atacate băncile şi  companiile ruseşti.

O altă măsură ar trebui să fie injectarea de bani în economia ucrainenană. Vladimir Putin ştie că fostele state din Pactul de la Varşovia care au aderat la Uniunea Europeană s-au descurcat mai bine decât cele care au rămas în afara UE. În 1990, chiar înainte de prăbuşirea URSS, PIB-ul Poloniei era de 64,5 miliarde de dolari, în timp ce al Ucrainei era un pic mai mare, de 90,2 miliarde de dolari. În 2012, PIB-ul Poloniei a urcat la 499,9 miliarde de dolari , în timp ce al Ucrainei la doar 176,3 miliarde de dolari. Prin urmare trebuie făcut din Ucraina un nou exemplu, un nou semnal că a adresat celor care au ales Rusia că este sunt în tabăra greşită, concluzionează Kaplan. 

În acelaşi timp, posibilitatea reconcilierii nu trebuie abandonată . Chiar şi după ce Nikita Hruşciov a expediat rachete nucleare în Cuba , preşedintele JF Kennedy a continuat să caute modalităţi de rezolvare paşnică a situaţiei. Ar trebui să se ţină cont de faptul că această criză  este una minoră, în comparaţie cu cea a rachetelor cubaneze.