Coronavirusul a fragilizat regimul Putin
0Eşecul în gestionarea epidemiei Covid-19 şi criza preţurilor petrolului pot avea implicaţii pe termen lung pentru guvernarea celui mai longeviv lider rus.
Absent în mod evident în primele săptămâni de gestionare a epidemiei de Covid-19, preşedintele rus s-a văzut nevoit să revină chiar dacă pe calea undelor, de la reşedinţa sa din afara Moscovei, unde s-a izolat de coronavirus . Cu toate acestea, intervenţiile sale televizate din spatele unui birou de la dacea prezidenţială nu a avut prea mare efect, responsabilităţile de zi cu zi fiind lăsate celorlalţi. Între timp, economia se prăbuşeşte sub greutatea preţurilor scăzute ale petrolului şi ale unei epidemii care se extinde, de la zi la zi fiind raportate peste 10.000 de noi infectări, scrie Bloomberg. Chiar şi premierul s-a îmbolnăvit şi a fost internat în spital. Dar şi alţi membri ai guvernului sunt infectaţi cu noul coronavirus.Liderul de la Kremlin nu a părut niciodată atât de vulnerabil.
Este adevărat că guvernele de pretutindeni s-au străduit să facă faţă pandemiei. Rusia, însă, luptă pe trei fronturi. În primul rând, ca şi alte ţări, se confruntă cu impactul sanitar şi financiar direct al unui virus ce se răsândeşte ca focul . În al doilea rând, preţul petrolului nu pare să se revigoreze la nişte valori avantajoase, în ciuda înţelegerii dintre ţările OPEC + şi a ieşirii timide din izolare a mai multor state ale lumii. Şi nu în cele din urmă trebuie să administreze un vot popular cu privire la modificările constituţionale menite să-l menţină pe Putin la putere după 2024, când se încheie mandatul său. Echilibrarea acestor trei probleme pare prea mult chiar şi pentru un lider care se prezintă ca om de acţiune.
Cea mai profundă recesiune de la căderea URSS
Economia Rusiei se îndreaptă spre cea mai profundă recesiune de la sfârşitul Uniunii Sovietice. Potrivit estimărilor economistului Serghei Guriev şi a altor analişti, aceasta s-ar putea contracta cu până la 9% sau 10% în acest an, mult mai rău decât în timpul crizei financiare din 2009.
Gestionarea pandemiei cu siguranţă nu se va ameliora, Rusia a ajuns să depăşească China la numărul de infectări. Criza Covid-19 arată starea de sănătate a sistemului de sanitar al ţării, de la lipsa testelor şi echipamentelor de protecţie, până la lipsa paturilor în spitale. Impactul se va simţi cel mai mult pe măsură ce virusul se va răspândi dincolo de Moscova .
Este cea mai mare criză politică pe care trebie să o gestioneze Putin în două decenii de când se află la putere - şi asta chiar în anul în care spera să-şi consolideze mega-preşedinţia printr-un referendum pentru a-şi prelungi mandatul. Această criză ar fi putut fi o opportunitate pentru a arăta avantajele guvernării cu o mână de fier, dar în schimb, a expus o structură administrativă şubredă.
În ciuda unui fond de 165 miliarde de dolari pentru zile grele, statul rus nu s-a grăbit să sprijine micile afaceri. Administraţia Putin se bazează pe marile corporaţii pentru a nu-şi concedia angajaţii şi a acordat doar facilităţi modeste cum ar fi subvenţii, amânări fiscale şi o mărire derizorie a indemnizaţiilor de şomaj.
Până în prezent, potrivit Fondului Monetar Internaţional, pachetul de salvare financiară al statului rus se ridică la aproximativ 2,8% din Produsul Intern Brut, şi include o mulţime de împrumuturi şi plăţi amânate. Este o măsură subţire care nu va ajuta ţara să se redreseze. Un grup de economişti de seamă au semnalat, luna trecută, că măsurile de sprijin ar trebui să fie mai apropiate de 4,5 mii de miliarde de ruble ( 60 de miliarde de dolari), deci cel puţin 4% din PIB.
Şi în loc să preia frâile ţării, Vladimir Putin a delegat responsabilitatea primarului Moscovei, Serghei Sobian, uni cabinet condus de un prim-ministru bolnav şi unor lideri regionali slabi. Şi acest lucru a început să se vadă în sondaje: săptămâna trecută, doar 28% dintre ruşi l-au desemnat pe Putin când au fost solicitaţi să numească un politician în care au încredere.