Armata rusă, în alertă: manevre militare de amploare şi inspecţii vizând în special Marea Neagră şi Caucazul. Avertisment de la Pentagon

Vladimir Putin a ordonat manevre militare de amploare şi inspecţii implicând 150.000 de membri ai armatei ruse, scopul fiind evaluarea capacităţii de a opera pe flancul de sud-vest al Rusiei.

Forţele terestre, aeriene şi navale ale Rusiei, în special flotele din Nord şi Pacific, vor fi implicate în 56 de exerciţii tactice la 35 de baze terestre şi 17 navale, mai ales în zonele Mării Caspice şi Mării Negre, anunţă Ministerul rus al Apărării.

„În total, inspecţiile surpriză vor viza 149.755 de militari, 26.820 de piese de armament şi echipamente militare, 414 bastimente şi nave auxiliare”, a precizat sursa citată.

Aceste măsuri vizează asigurarea „securităţii sud-vestului Rusiei, unde există un risc serios de terorism”, precum şi pregătirea manevrelor militare Caucaz-2020, prevăzute în septembrie, se arată într-un comunicat.

Sâmbătă, Ministerul rus al Apărării a postat imagini din cadrul inspecţiilor, susţinând că verifică deja aptitudinile de luptă ale militarilor din subordinea sa.

NATO denunţă aceste inspecţii, apreciind că reprezintă o încălcare a transparenţei.

Aflat de mai bine de 20 de ani la putere, fie ca premier, fie ca preşedinte, Vladimir Putin se laudă că a reuşit să redea puterea militară a ţării sale, răpusă după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991.

Exerciţiul Caucaz-2020 este prevăzut într-un context tensionat atât la Marea Neagră, cât şi între două ţări din această regiune sensibilă.

La începutul lui iulie, presa afiliată Kremlinului scria că Ucraina se pregăteşte să lanseze un război împotriva Rusiei pentru a recupera Crimeea, peninsula anexată în martie 2014. De cealaltă parte, Kievul afirmă că se aşteaptă la o nouă agresiune militară din partea Rusiei, după cele din Crimeea şi Donbas, vizând asigurarea accesului la apă potabilă pentru peninsula de la Marea Neagră. Partea ucraineană afirmă că Rusia va lansa un atac în regiunea Herson în scopul de a relua tranzitul de apă prin Canalul Crimeei de Nord, întrerupt în momentul anexării. Ori, potrivit Kievului, după şase ani de ocupaţie rusească, Crimeea suferă de o lipsă cronică de apă potabilă.

În acelaşi timp, două ţări din Caucaz - Armenia şi Azerbaidjan - se află de o săptămână încoace într-un conflict militar la graniţă. În timp ce Armenia face parte dintr-o alianţă militară cu Rusia, Azerbaidjanul are parte de susţinerea Turciei.

Cele două ţări se acuză reciproc de relansarea ostilităţilor actuale, soldate deja cu 17 morţi de ambele părţi.

Noile ciocniri militare între armeni şi azeri au loc departe de regiunea Nagorno-Karabah, populată majoritar de armeni, dar atribuită de Stalin azerilor la începutul deceniului 1920-1930.

Într-un interviu acordat recent, preşedintele azer Ilham Aliev avertiza că va relua regiunea cu forţa, opunându-se astfel menţinerii statu-quoului, aşa cum îşi doreşte Rusia.

Reactivarea acestui conflict din Caucaz are loc într-un context de concurenţă între ruşi şi turci în Libia, unde cele două ţări susţin tabere rivale.

De la Washington, secretarul american al Apărării Mark Esper a făcut apel la consolidarea NATO în faţa Rusiei.

Din cauza anexării Crimeei şi implicării în Siria şi Libia, Rusia reprezintă „o problemă globală”, afirmă el.

„Trebuie să contenim Rusia. Trebuie să consolidăm NATO şi să ne consolidăm partenerii”, a subliniat Esper, făcând apel la creşterea bugetelor militare la 2% din PIB.