Aderarea Finlandei la NATO, un pretext pentru Moscova de a amenința cu extinderea războiului din Ucraina

Aderarea Finlandei la NATO, un proces oficializat marți, este invocată de regimul de la Moscova ca pretext pentru a amenința cu extinderea războiului din Ucraina.

Într-o conferință de presă susținută marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a susținut că Moscova va lua „contramăsuri” în legătură cu aderarea Finlandei la NATO, pe care a calificat-o drept o „atingere la securitatea” Rusiei.

„Este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere la securitatea noastră şi la interesele naţionale” ale Rusiei, a declarat Peskov, exclamând apoi: „Exact aşa o vedem noi!”.

„Aceasta ne constrânge să adoptăm contramăsuri” a continuat el, adăugând că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO va „exploata teritoriul finlandez”, adică dacă va instala trupe și baze la solicitarea țării gazdă.

„Vom urmări atent ce se petrece în Finlanda, modul în care aceasta ne ameninţă. Măsurile vor fi luate în funcţie de aceasta. Armata noastră va reacţiona în timp util”, a afirmat Peskov.

Întrebat despre eventuale „contramăsuri”, purtătorul de cuvânt al Kremlinului s-a limitat să răspundă că „vor fi cele considerate necesare” de Moscova.

Finlanda, al 31-lea stat membru NATO

După mai multe decenii de nealiniere militară, Finlanda s-a alăturat marţi oficial NATO, o cotitură strategică provocată de invazia rusă din Ucraina.

Aderarea Finlandei duce la dublarea frontierei între NATO și Rusia, ceea ce Moscova consideră foarte defavorabil ei.

Alianţa Nord-Atlantică este considerată de Vladimir Putin drept una din principalele ameninţări la adresa regimului său.

Voinţa afişată de Ucraina de a se alătura NATO a fost de altfel unul din motivele invocate de liderul de la Kremlin pentru a-şi justifica vărsarea de sânge produsă în țara vecină.

Aderarea Finlandei la NATO reprezintă un regres strategic pentru Putin, notează AFP, potrivit Agerpres.

Peskov: Cazul Finlandei, diferit de cel al Ucrainei

Totuși, Peskov a încercat să minimizeze acest aspect susținând că Finlanda este un caz „radical diferit” de cel al Ucrainei întrucât „nu a devenit niciodată anti-Rusia”.

Aderarea sa la NATO „nu va putea decât să afecteze natura relaţiilor noastre”, deoarece Alianţa „este o organizaţie neprietenoasă, ostilă în mai multe privinţe faţă de Rusia”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Luni, viceministrul rus de Externe Aleksandr Gruşko a declarat că Moscova va răspunde la aderarea Finlandei la NATO prin consolidarea „capacității” sale militare la graniţa de vest şi nord-vest.

„În cazul în care forţe şi mijloace ale altor ţări NATO vor fi desfăşurate în Finlanda”, vor fi luate „măsuri suplimentare”, a mai declarat Grușko.

Reacția lui Șoigu

La rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a ținut să avertizeze că aderarea Finlandei la NATO creează riscul unei extinderi majore a războiului din Ucraina.

„NATO pune în aplicare un ansamblu de măsuri pentru a spori pregătirea de luptă a Forţelor armate comune, îşi intensifică antrenamentele de luptă şi activităţile de recunoaştere în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarusului. Desigur, toate acestea creează riscuri de extindere semnificativă a conflictului, dar nu vor afecta rezultatul operaţiunii speciale (așa cum numește regimul de la Moscova războiul din Ucraina, n. red.)”, a declarat Şoigu în faţa conducerii forţelor armate ruse.

Rusia a declanşat la 24 februarie 2022 o agresiune militară neprovocată, ilegală şi nejustificată în Ucraina.