Zeci de mii de funcţionari din Republica Moldova rămân încă doi ani fără prime

Confruntate cu probleme tot mai mari la capitolul acumularea de resurse financiare la buget, autorităţile intenţionează să mai amâne o dată plata primelor promise în 2012

Situaţia dificilă din domeniul finanţelor publice forţează autorităţile să recurgă la noi măsuri nepopulare. Ultima propunere a Ministerului Finanţelor este amânarea pentru 2016 a plăţii primei de 10% din salariul anual pe care ar fi trebuit s-o ridice anul viitor câteva zeci de mii de funcţionari publici pentru rezultatele din 2013.

Economie de 250 de milioane de lei

Pe această cale, în următorii doi ani vor fi economisite circa 250 de milioane de lei, au estimat specialiştii de la Ministerul Finanţelor. Nu e prima dată când este amânată intrarea în vigoare a acestei prevederi. În mai 2012, la doar două luni de la adoptarea modificării din Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, care stipula că din 2013 va fi plătită o astfel o primă, Guvernul a decis să amâne pentru 2014 implementarea.

Veştile proaste nu se termină aici. Astfel, autorităţile propun să fie amânată până în 2016 şi majorarea cheltuielilor de personal prevăzută pentru anii 2014-2015. De vină sunt „constrângerile bugetare existente“, se menţionează într-o notă a Ministerului Finanţelor. Economistul Roman Chircă susţine că aceste propuneri nu sunt de natură să motiveze funcţionarii şi ar putea reprezenta un risc major de corupţie. „Deşi se atestă o creştere economică, autorităţile se confruntă cu probleme mari în ceea ce priveşte acumularea de venituri la buget. În consecinţă, sunt cautate posibilităţi de a reduce cheltuielile“, explică expertul.

Reprezentantanţii statului, fără remunerare

De asemenea, pentru a reduce cheltuielile întreprinderilor cu capital de stat, autorităţile au de gând să abroge prevederile în baza cărora funcţionarii care fac parte din organele de conducere ale acestora (consiliul de administraţie, consiliul societăţii) primeau indemnizaţii lunare egale cu trei salarii minime pe ţară.

„De regulă, şedinţele organelor de conducere şi comisiilor de cenzori au loc în orele de program. Deci, practic, pentru munca respectivă, membrii acestor structuri sunt remuneraţi la locul de muncă de bază“, argumentează specialiştii de la Finanţe necesitatea anulării acestor îndemnizaţii. Un alt argument al autorităţilor este faptul că, „începând cu anul 2012, au fost majorate salariile de funcţie ale funcţionarilor publici, în urma implementării noului sistem de salarizare motivat, echitabil şi coerent, flexibil, clar şi transparent, bazat pe performanţa profesională“.

În opinia lui Roman Chircă, anularea indemnizaţiilor pentru reprezentanţii statului nu rezolvă problema. „Ei nu vor mai fi motivaţi să promoveze interesele statului la aceste întreprinderi. Mult mai potrivit ar fi ca niciun funcţionar să nu mai fie în organele de conducere ale unor companii de stat, de acest lucru urmând să se ocupe o structură specială“, explică economistul.

Rezultatele controalelor efectuate de Curtea de Conturi arată că la unele întreprinderi de stat sunt stabilite indemnizaţii lunare maxime (legea prevede de la 600 la 1.800 de lei), ceea ce duce la cheltuieli suplimentare. Totodată, în ultimii ani, indicatorii economico-financiari ai întreprinderilor cu capital de stat au înregistrat un trend de scădere.

Remunerări de sute de mii de lei

De notat că un funcţionar poate fi membru al consiliului de administraţie la 1-9 întreprinderi de stat. De exemplu viceministrul Finanţelor, Ştefan Creangă, fost director al Agenţiei Achiziţii Publice figurează membru al consiliilor la opt întreprinderi cu capital de stat, încasând pentru aceasta câteva sute de mii de lei pe an. Cele mai mari remunerări însă le-au primit în ultimii ani reprezentanţii statului de la Tutun-CTC. Anul trecut aceasta a fost de peste 800.000 de lei