Vor fi interzise simbolurile comuniste?

Unul din subiectele reapărute pe agenda politică şi publică de la Chişinău săptămâna trecută a fost problema aprobării în Parlament a unor recomandări ale Comisiei pentru studierea comunismului, creată prin decret prezidenţial la 14 ianuarie 2010.

Reacţia PCRM nu a întârziat, mass-media controlată de acest partid fiind foarte alarmată în special de ideea interzicerii simbolurilor comuniste, secera şi ciocanul. Au fost intervievaţi câţiva jurnalişti ruşi pe post de „experţi internaţionali", printre care Vladimir Soloviov, cel ce a contribuit în campania din primăvara lui 2009 la şlefuirea imaginii lui Voronin.

Mihail Deleaghin a afirmat, la rândul său, că „cei care vor să interzică simbolurile comuniste, de regulă, simpatizează cu fascismul sau chiar aparţin acestui curent politic". Avem în aceste două cazuri „specialişti" de serviciu ai Kremlinului.

Este o problemă esenţială: dacă ar recunoaşte atrocităţile comise în fostul spaţiu sovietic, Rusia, ca stat succesor de drept al Uniunii Sovietice, nu ar mai putea pretinde la rolul de lider pe care şi-l arogă în spaţiul CSI.

În cadrul şedinţei Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică din 2 februarie 2011, nu numai liberalii - iniţiatori ai condamnării crimelor comunismului, dar şi - surpriză - democraţii, tradiţional refractari unor asemenea iniţiative- au votat pentru adoptarea unei hotărâri în acest sens.

Alinierea PD la iniţiativa PL este o noutate salutabilă. Prin adoptarea acestei poziţii tranşante faţă de cei cu care cochetau deschis până mai deunăzi, putem deduce că democraţii mizează pe întărirea identităţii lor politice în contrast cu comuniştii mai mult decât au făcut-o până acum.

Pe de altă parte, s-a spus că atitudinea PLDM-ul a fost una rezervată, dar nu cunoaştem în detaliu despre ce e vorba. Dacă e vorba de Legea Lustraţiei, unul din cele 5 puncte din proiect, reticenţa poate fi explicabilă.

Amintim că la 7 iunie 2010, în România, Curtea Constituţională a declarat drept neconstituţională legea respectivă. Unii au spus că e problema magistraţilor din CC, care ar fi ataşaţi PSD, dar se face referinţă şi la legislaţia europeană adoptată între timp, care e foarte sensibilă la respectarea drepturilor omului şi interzice discriminările colective la care au făcut trimitere, cu succes din păcate, foşti oficiali comunişti din România, dar şi din alte state post-comuniste.

În orice caz, după discuţii controversate în Comisia parlamentară, s-a adoptat decizia de a transmite proiectul de lege Biroului Parlamentului. Unii comentatori independenţi au declarat că gestul PL-PD-PLDM are caracter politic, vizând un partid care reprezintă 40 % din electorat.

Ocupaţia sovietică din 1940 şi apoi din 1944 a fost instaurată ca urmare a unei decizii politice, iar victimele regimului comunist sunt cei care au fost condamnaţi pe criterii politice - de apartenenţă la o pătură socială sau alta - adică pentru ceea ce erau, nu pentru ceea ce au făcut.

Din acest unghi de vedere, sigur că şi condamnarea acestui regim e o acţiune politică, dar una de justiţie faţă de victime şi urmaşii lor, nu de răzbunare. Asta ar pune baza unei concilieri bazate pe cunoaştere, unica care poate fi durabilă, nu cea care se sprijină pe amnezie.

Recomandările Comisiei pentru studierea comunismului ar trebui adoptate de urgenţă, într-o formulă de compromis, de către AIE 2. Unu, pentru că acest capitol de condamnare simbolică a comunismului să fie închis şi să existe o bază legală pentru introducerea unui curs de istorie al comunismului în şcoli şi să se ia măsurile conexe reabilitării complete a victimelor regimului comunist totalitar sovietic, inclusiv a celor ale psihiatriei politice.

Doi, ca să nu mai existe speculaţii că un partid sau altul foloseşte ca sperietoare acest subiect ori de câte ori e pus pe agendă. Trei, prin adoptarea setului de recomandări menţionate, se va impune o reformare a PCRM, pe care acest partid o respinge sistematic, în ciuda numeroaselor recomandări ale Consiliului Europei, Parlamentului European etc.

Patru, conform acestui proiect din parlament, PCRM va putea să-şi păstreze în denumirea sa termenul de „comuniştilor". Deci nu e vorba de interzicerea denumirii, cu atât mai mult a partidului. Este o necesitate de care are nevoie societatea moldoveană în drumul său spre Uniunea Europeană.