VIDEO Expediţie memorială pentru primii români din gulagurile bolşevice

Un grup de 13 persoane din Republica Moldova au mers într-o expediţie de documentare în locurile în care îşi au începutul gulagurile boşevice şi în care în perioada sovietică au fost exterminaţi mii de oameni de diferite naţionalităţi, printre care şi români din Basarabia şi RASSM. Ei au ridicat prima cruce în memoria consângenilor noştri care au fost printre primii deportaţi care şi-au găsit moartea în gulagurile sovietice.

Acţiunile de documentare s-au desfăşurat în spaţiul Arhipelagului Soloveţk şi pe teritoriul Republicii Autonome Karelia din cadrul Federaţiei Ruse. La realizarea expediţiei memoriei cu genericul ”Pe urmele martirilor moldoveni/români în Arhipelagul Soloveţk” au participat cercetători ştiinţifici, profesori universitari, studenţi, preoţi şi descendenţi din Republica Moldova ai persoanelor deportate.

Istoricul Andrei Dumbrăveanu a declarat că începând cu anul 1923 Arhipelagul Soloveţk din Marea Albă, format din cinci insule, a fost transformat în lagăr de concentrare şi, aşa cum credeau bolşevicii, ”de reeducare ale elementelor criminale”.

”Astfel în cetatea şi bărăcile pentru animale de acolo au fost concentraţi oponenţii bolşevicilor, cea mai mare parte dintre ei fiind total nevinovaţi şi fiind condamnaţi în baza unor idei imaginare. Astfel după datele care există, în acea perioadă, prin lagărele din insulele Soloveţk au trecut 83.000 de oameni, iar jumătate dintre ei au fost exterminaţi”, a declarat profesorul universitar Andrei Dumbrăveanu.

Istoricul Anatol Petrencu, un alt participant la expoziţie, a vorbit despre o parte din lucrurile pe care au putut să le afle despre primii românii deportaţi în lagărele sovietice.

”Au început să fie trimişi începând cu anii 1923, 1924, 1925 şi marea majoritate dintre ei au fost omorâţi în 1937 - 1938. (...) Ne-am documentat acolo. Deci există urme ale bărăcilor, există urme ale celor ferme de creştere a animalelor în care erau ţinuţi oamenii (...) Am văzut foarte multe victime din rândul românilor şi moldovenilor. De ce spun aşa, pentru că în documentaţia timpului a NKVD-ului se făcea dinstincţie dintre ei. La Soloveţk au murit foarte mulţi oameni din fosta Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM)”, a declarat Anatol Petrencu.

Bucovinenii morţi la canal

La întoarcere, membrii expediţiei au trecut prin oraşul Medvejegorsk, un alt loc în care şi-au pierdut viaţa mulţi dintre românii deportaţi şi unde a început săparea canalului care să lege Marea Albă de Marea Baltică.

”În 1944-45 acolo a fost constituit un lagăr special şi în acest lagăr au fost trimişi şi toţi bărbaţii din regiunea Cernăuţi, din Hotin şi din Ţinutul Herţa. Unii dintre ei erau invalizi, alţii erau în vârstă şi mulţi dintre ei au murit pe drum de la Cernăuţi şi Medvejegorsk. Noi am găsit acel loc unde au fost masacraţi şi îngropaţi oamenii. Peisajul de acolo este mai deosebit faţă de celelate deoarece acolo a fost cândva carieră de nisip şi a fost săpat prundişul sub formă de tablă de şah. În aceste gropi au fost aruncate cadavrele. La bisericuţa de alături este scris că acolo au murit între 9.000 şi 11.000 de oameni, dintre care doar la 6.500 mii le-a fost recuperat numele. Iată acolo au fost îngropaţi şi români, iar pădurea din zonă este împânzită cu însemne comemorative”, a adăugat istoricul Anatol Petrencu.

El a menţionat că participanţii la expoziţie au instalat şi au sfinţit prima cruce în memoria românilor care şi-au găstit moartea în acel loc iar serviciul divin a fost oficiat în limba română.

Participanţii la conferinţă au menţionat că materialele documentare acumulate şi imaginile video de la faţa locului vor sta la baza unui film documentar şi a unor scrieri istorice.