Victimele torturii trebuiesc supuse expertizei psihologice

Persoanele cu dizabilităţi mintale nu sunt apărate profesional în instanţele de judecată din Republica Moldova, iar victimele torturii şi a relelor tratamente nu beneficiază de o expertiză psihologică judiciară.

Institutul de Reforme Penale (IRP) recomandă ca „ori de cîte ori suspecţii de a fi săvârşit infracţiuni sunt aduşi în faţa procuraturii sau judecătoriei şi reclamă cazuri de maltratare, trebuiesc examinaţi de medicul legist şi medicul psihiatru indiferent dacă persoana în cauză prezintă vătămări externe vizibile sau nu”.

Experţii de la IRP susţin că presupusa victimă a torturii trebuie să fie evaluată din punct de vedere psihologic chiar dacă nu prezintă leziuni pe corp. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante menţionează în normele sale că „evaluarea adecvată a reclamaţiilor de maltratare este adesea o problemă destul de delicată. Anumite tipuri de maltratare, precum asfixierea sau şocul electric, nu lasă urme evidente şi nici nu vor lăsa dacă sunt aplicate cu un anumit grad de profesionalism”. 

Setul de recomandări pentru prevenirea şi combaterea torturii şi relelor tratamente în Republica Moldova faţă de persoanele cu dizabilităţi mintale, elaborat în cadrul proiectului  “Consolidarea capacităţii avocaţilor în acordarea asistenţei juridice victimelor torturii, bărbaţi şi femei cu dizabilităţi mintale”, a fost realizat de experţii IRP în baza a 7 cazuri-pilot şi experienţe cotidiene prezentate în cadrul atelierului de instruire a avocaţilor ce acordă asistenţă  persoanelor cu dizabilităţi mintale.

“Ani de zile ne confruntăm cu aceleaşi probleme, examinarea cazurilor fără participarea persoanelor vizate, luarea deciziilor în baza unor acte trase la indigo, impedimente pentru avocaţi de a accesa beneficiarul şi coordona strategia de reprezentare şi multe altele. Însă, dacă depunem un efort, pot fi înlăturate chiar şi cele mai înrădăcinate practici negative, iar avocaţii noştri au demonstrat acest lucru. Astăzi, suntem la etapa în care am sistematizat practicile pozitive în activitatea avocăţească şi să formulăm recomandări pentru reprezentarea eficientă în instanţe a persoanelor cu dizabilităţi mintale, victime ale torturii şi relelor tratamente”, a declarat în cadrul mesei rotunde Victor Zaharia, directorul IRP. 

Ludmila Spînu-Dumneanu, expert IRP, susţine că cea mai mare problemă din experienţa ei în acest domeniu, a fost stabilirea comunicării cu unii pacienţi. Potrivit ei, foarte mulţi pacienţi nu mai au încredere în avocaţi şi nu vorbesc până la capăt. 

O altă problemă importantă supusă dezbaterilor a fost procedura de însoţire şi transportarea persoanelor cu dizabilităţi mintale în sala de judecată. Potrivit avocatei Gabriela Şoronga, nu există o procedură legală care să oblige instituţiile medicale să asigure executarea acestei necesităţi.

Proiectul “Consolidarea capacităţii avocaţilor în acordarea asistenţei juridice victimelor torturii, bărbaţi şi femei cu dizabilităţi mintale” a fost implementat cu suportul proiectului “Consolidarea capacităţilor naţionale de protejare a celor mai vulnerabile persoane din Republica Moldova de tortură”, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.

Obiectivele proiectului sunt consolidarea capacităţii avocaţilor în acordarea asistenţei juridice şi sensibilizarea practicii aplicate de către instituţiile de stat, avocaţi, ONG-uri cu privire la deficienţele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi mintale, victime ale torturii, în vederea atingerii unor schimbări la nivel de legislaţie, practică sau societate.