Unirea energetică la Prut, departe de a fi realizată

Autorităţile anunţă an de an despre construcţia unor linii electrice ce ar lega sistemul moldovenesc cu cel românesc, dar niciuna n-a fost finalizată. Experţii cred că o mare parte din proiectele ce ar asigura securitatea energetică este tergiversată intenţionat de grupuri de interese din ţară şi din afară.

La sfârşitul anului 2011 au fost încheiate lucrările de construcţie şi montaj a liniei electrice de interconexiune cu România LEA 110 kV Fălciu-Goteşti, fiind emis şi un ordin al Ministerului Economiei de dare în exploatare la 27 decembrie 2011. Investiţia de peste 17 milioane de lei a fost realizată de întreprinderea de stat Moldelectrica şi a însemnat construcţia a 25,2 kilometri de linie electrică de tensiune înaltă.

Pare a fi un succes, dacă faci abstracţie de faptul că linia trebuia să fie dată în exploatare încă în 2010, dar şi de faptul că a fost dat în folosinţă doar segmentul moldovenesc, iar cel din România încă e la etapa de proiect. Autorităţile au şi o explicaţie. „Inundaţiile din 2010 au cauzat întârzierile", spune Valentin Lesnic, şeful Direcţiei electroenergetică din cadrul Ministerului Economiei. Totodată, ca urmare a revărsărilor de apă, a fost necesară modificarea traseului liniei electrice comune. Potrivit lui Valentin Lesnic, segmentul românesc are 2,5 kilometri şi ar putea fi terminat în acest an.
Şi realizarea altor proiecte de interconexiune a sistemelor energetice se mişcă lent.

Astfel, anul trecut a fost semnat Memorandumul de înţelegere între întreprinderile Moldelectrica şi Transelectrica (România) privind construcţia liniei electrice de interconexiune LEA 400 kV Bălţi-Suceava, cu o lungime de 115 kilometri. Oficialii de la Ministerul Economiei spun că pentru realizarea acestui proiect de infrastructură a fost elaborat studiul de fezabilitate, iar datele prealabile arată că bugetul total este de circa 57 de milioane de euro. Din această sumă, partea Moldovei este de 29 de milioane de euro (costul a 52 de kilometri ce vor trece pe teritoriul ţării). „În cazul acestei linii a fost stabilit deja traseul", a precizat Valentin Lesnic. Finanţarea construcţiei liniei electrice de interconexiune LEA 400 kV Bălţi-Suceava va fi asigurată de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

GAZPROM SE OPUNE
În ceea ce priveşte conducta de gaze Ungheni-Iaşi, deocamdată a fost elaborat studiul de fezabilitate şi cel de impact asupra mediului. Când va începe realizarea proiectului estimat la 20 de milioane de euro nu ştie nimeni. Ion Munteanu, expert în securitate energetică la IDIS Viitorul, consideră că multe dintre aceste proiecte sunt tergiversate intenţionat, de grupuri de interese atât din interiorul, cât şi din exteriorul ţării. „În cazul conductei Iaşi-Ungheni, este evident că Gazprom se opune", a precizat expertul.