Unioniştii au comemorat 80 de ani de la anexarea Basarabiei de către URSS
0Reprezentanţii asociaţiei „Unirea-ODIP” şi cei ai Mişcării Politice „Unirea”, din care fac parte cinci formaţiuni politice, au comemorat împlinirea a 80 de ani de la anexarea Basarabiei de către URSS din 28 iunie 1940.
După ce au depus flori la Piatra Comemorativă din Piaţa Marii Adunări Naţionale, au mers în faţa Ambasadei Federaţie Ruse, unde au ţinut discursuri şi au lipit de gardul Ambasadei hărţi cu România Mare. Concomitent, la monumentul în memoria victimelor deportărilor staliniste „Trenul durerii”, membrii Partidului Unităţii Naţionale au lansat campania „Săptămâna Memoriei”, care se va desfăşura până pe 6 iulie, transmite IPN.
„La 30 de ani de suveranitate şi la 80 de ani de la ocupaţie, din păcate, Basarabia rămâne în continuare un satelit al Federaţiei Ruse. Şi doar dacă noi vom arăta direcţia corectă, care este unirea cu România, în cadrul Uniunii Europene şi NATO, atunci lucrurile se vor aşeza la locul lor”, a declarat preşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă. Acesta şi-a exprimat speranţa ca toţi unioniştii să fie împreună „şi nu aşa cum s-a întâmplat astăzi”.
Preşedinta interimară a Partidului Popular Românesc, Tatiana Potîng, a menţionat că e de datoria sfântă a fiecăruia să comemoreze aceste evenimente dureroase, „atâta timp cât cetăţenii trec printr-o criză identitară, atâta timp cât în fruntea statului este un Dodon, care se umileşte şi umileşte cetăţenii, ducând ostaşii să defileze la Moscova”.
„Noi dorim să fim parte a statului român. Aceasta este vrerea noastră. Acesta este dreptul nostru istoric şi către acest deziderat, noi Mişcarea Politică „Unirea”, vrem să ghidăm Republica Moldova. Acesta este locul, rolul şi scopul nostru politic major. Iar pentru ca să putem realiza acest lucru, noi, unioniştii, trebuie să ne unim”, a declarat Valeriu Munteanu, preşedinte al Uniunii „Salvaţi Basarabia”.
„Federaţia Rusă şi acei oameni din Republica Moldova, care o susţin şi-i apără cu aprig interes teritoriile şi obiectivele în Republica Moldova, trebuie să ţină cont că noi suntem deschişi pentru bunăstare, pentru colaborare, pentru buna înţelegere, dar nu din poziţie din genunchi, ci din poziţia de respect reciproc, aşa cum fac statele lumii civilizate”, a spus liderul Asociaţiei Obşteşti „Unirea ODIP”, Vlad Bileţchi.
După acţiunea de la Ambasada Federaţiei Ruse, unioniştii au depus flori la Cimitirul Eroilor Români din sectorul Botanica al capitalei, aducând un omagiu ostaşilor români.
Reprezentanţii Partidului Unităţii Naţionale s-au adunat în faţa Monumentului în memoria victimelor deportărilor staliniste „Trenul durerii” din Aleea Gării. „Din această lecţie din care nu s-a învăţat, avem actualmente acţiuni de asemenea gen în estul Ucrainei sau în Crimeea şi multe alte contestări pe care le vedem în discursul lui Putin faţă de anumite teritorii ale fostei Uniuni Sovietice. Politica revanşistă a Uniunii Sovietice şi a Federaţiei Ruse la ora actuală este una de continuitate şi din ea trebuie de învăţat. Vom învăţa să vedem că 28 iunie 1940 a însemnat nu numai represiunile, deznaţionalizarea, genocidul şi deportările. 28 iunie a însemnat şi fragmentarea teritorială a României şi chiar a Basarabiei, care a fost cedată Uniunii Sovietice, anumite porţiuni”, a spus Octavian Ţîcu, liderul PUN.
„Nu veţi găsi în această zi vreo urmă de ură în inimile noastre. Nu veţi descoperi în privirile noastre vreo sete de revanşă. Suntem aici pentru acţiuni de demnitate, pentru a le reaminti tuturor conaţionalilor noştri şi tuturor celor care au avut de pătimit în urmă cu 80 de ani, când Basarabia a fost ocupată de Uniunea Sovietică. Consecinţele acelui act se văd şi astăzi”, a menţionat Vlad Ţurcanu, prim-vicepreşedinte al PUN.
În cadrul campaniei „Săptămâna Memoriei”, PUN îşi propune, în fiecare zi, să organizeze acţiuni în raioanele ţării. Săptămâna se va încheia pe 6 iulie, cu un eveniment la Monumentul deportaţilor de la Gara Feroviară şi Cimitirul Eroilor Români.
Pe 26 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut ca Basarabia, precum şi din partea nord a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut, România era ameninţată cu războiul. La 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat pe teritoriul Basarabiei. Evenimentele s-au petrecut în context geopolitic mai larg, în care, prin pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţiseră sferele de influenţă teritorială în Europa.