Una dintre victimele protestelor din 7 aprilie 2009 a murit din cauza traumelor de acum cinci ani
0Una dintre victimele torturilor din aprilie 2009 s-a stins din viaţă ieri. Bărbatul de 32 de ani din Cahul nu a avut niciodată posibilitatea să meargă la medici sau să-şi achite tratamentul necesar după traumele primite acum cinci ani.
Vasile Dumitraşcu, domiciliat în satul Brânza din raionul Cahul, a fost una dintre victimele evenimentelor din 7 aprilie 2009.
O lună mai târziu, „Ziarul de Gardă“ scria că Dumitraşcu a fost reţinut pe 8 aprilie, deşi nu a participat la proteste. S-a aflat în detenţie timp de opt zile, a fost bătut la momentul reţinerii, fiind dus în incinta unui sector de poliţie de la Telecentru. Peste 72 de ore a fost transferat la Comisariatul General de Poliţie. „Are comoţie cerebrală şi se plânge de dureri de rinichi şi stomac. În incinta CGP a fost hrănit doar o dată pe zi, cu pâine şi apă fiartă“, preciza atunci sursa.
Iurie Crăciuneac, o altă victimă a evenimentelor de atunci, spune că Vasile era dintr-o familie săracă şi a refuzat să se adreseze la medic, inclusiv din frica de a fi intimidat. „El suferea de probleme cu stomacul, rinichii, pancreasul. Expertiza medico-legală a confirmat că moartea a survenit anume din cauza problemelor la aceste organe“, precizează Crăciuneac.
Tânărul va fi înmormântat mâine, în satul de baştină. „El vine dintr-o familie săracă, mergea la munci sezoniere, dar nu ştiu dacă s-a adresat vreodată la medic. O să vedem cu ce putem ajuta familia îndurerată, atât primăria, cât şi sătenii“, ne-a spus Leonid Catera, primarul satului Brânza.
Directoarea Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria“, Ludmila Popovici, regretă că tinerii maltrataţi în timpul protestelor şi după nu beneficiază de asistenţa de care au dreptul. „E grav. Cei care au trecut prin centrul nostru au fost investigaţi, au primit tratament şi stăm cu ochii pe ei, ca situaţia să nu se agraveze. Noi nu avem suficienţi bani ca să-i asistăm pe toţi cei care au nevoie. E trist şi groaznic în acelaşi timp. Sărăcia, injustiţia, ingoranţa şi alte metehne sociale omoară încet, dar sigur“, consideră Ludmila Popovici.