Un „neamţ“ pentru Moldova
0Biserica Rusă protestează împotriva legalizării cultului musulman în Basarabia. La o întâlnire cu premierul Filat, mitropolitul Vladimir a ameninţat că va înceta să se roage pentru actuala conducere a ţării.
Chiar şi despărţită de stat, Biserica îşi permite să poruncească primului ministru. Preoţii Mitropoliei ruseşti s-au rugat şi pentru sănătatea guvernării comuniste, de nu ar face-o şi în beneficiul noii puteri, care are nevoie şi ea de o „pilă" pe lângă Cel de Sus?...
Vorbind însă despre musulmani, ar fi bine să ne aducem aminte de lecţiile istoriei: în cei 400 de ani de suzeranitate otomană, Sultanul nu şi-a făcut probleme cu Iisus Cristos, nu a închis biserici în Principatele Române, nu a impus islamizarea creştinilor (cu excepţia ienicerilor, dar asta e o altă poveste!), atâta timp cât haraciul era plătit...
Faţă de obscurantismul Bisericii pravoslavnice din Moldova, zău că îţi vine să răsfoieşti epopeea noastră de vasali ai Sublimei Porţi cu mai multă bună dispoziţie!
Vlad Filat a promis să cerceteze împrejurările în care a fost înregistrată Liga islamică şi chiar să revizuiască Legea cultelor. Coaliţia de guvernământ de la Chişinău se află într-un primejdios „şpagat": de la tinerii care şi-au cerut „raţia de libertate" pe 7 aprilie 2009 şi până la popii lui Vladimir, aleşii noştri au de îngrijit o vastă grădină!
Deocamdată, întâietate au popii. După ce actuala putere, pretins democratică, a renunţat, tot aşa, în urma protestelor Bisericii Ortodoxe şi a unor ONG-uri agresive, să adopte Legea Antidiscriminare, ce a mai rămas din angajamentele sale pro-europene în materie de educaţie şi drepturi ale omului?... Poate reforma în justiţie - un alt spectacol de prost-gust, în care se manifestă „caracatiţa" din tribunale şi lupta grupurilor de interese...
Când vezi că moldovenii nu pot avea decât una din două - fie dictatură comunistă, fie (doar) mafie -, îţi pui mari semne de întrebare asupra capacităţii lor de autoguvernare. Curajul, judecata sănătoasă, dramul de idealism şi moralitate sunt calităţi străine politicienilor basarabeni. Suferind cam de aceleaşi metehne, clasa politică românească a avut, totuşi, înţelepciunea să-l invite pe prinţul Carol de Hohenzollern, la 1866, ca să preia cârma ţării.
Profesorul Vasile Anestiade, decanul de vârstă al Academiei de Ştiinţe din Moldova, personalitate notorie a vieţii publice de la noi, făcea zilele trecute o propunere îndrăzneaţă: să alegem preşedinte un basarabean afirmat în Vest, un savant care şi-a clădit un nume de prestigiu în cercurile ştiinţifice şi politice internaţionale.
Am urma astfel şi modelul mai recent al Lituaniei şi al Letoniei, care au apelat la nişte compatrioţi de-ai lor stabiliţi în SUA. Educaţia şi experienţa occidentală a acestor persoane, devotamentul democratic şi, mai ales, calitatea de a fi mai presus de imundele (adesea) jocuri interne au asigurat Ţărilor Baltice o tranziţie de succes.
Avem nevoie de un „neamţ" - o minte lucidă şi un caracter pe măsură - care să imprime Moldovei un ritm alert pe calea ei spre Europa. Putem găsi un asemenea preşedinte?