Un derapaj

Pe bloguri, pe reţelele de socializare se discută intens şi pătimaş gafa deputatei PL, dna Ana Guţu, care, într-un interviu recent, s-a referit într-o manieră depreciativă la adresa viceministrului de Externe Natalia Gherman.

Ceea ce o face pe dna Gherman inaptă pentru funcţia de preşedinte al ţării este, după părerea Anei Guţu, faptul că mama acesteia este rusoaică, iar ea, ca politician liberal, s-a săturat de această situaţie. Mai ales că, pe lângă numitul „defect genetic", viceministrului i se poate imputa şi... paternitatea dinastică: Natalia Gherman este fiica primului preşedinte moldovean Mircea Snegur.

De ce a vorbit Ana Guţu în aceşti termeni despre o persoană al cărei nume a fost vehiculat ca o posibilă soluţie de depăşire a crizei politice din Moldova? De ce nu a invocat calităţile profesionale, competenţa, studiile, experienţa diplomatică... - aspecte care ar fi cântărit mult mai convingător pentru o fişă a candidatului?

Și ar mai fi o întrebare: de ce, pe lângă multele divergenţe şi altercaţii care zguduie Alianţa, trebuiau puse pe tapet şi delicate chestiuni de apartenenţă etnică, şi asta într-un teritoriu - Republica Moldova, un adevărat „melting pot" post-sovietic - în care avem numeroase familii mixte şi relaţii interetnice tensionate?

A căuta „puritatea sângelui" este nu numai o tentaţie reprobabilă în lumea modernă şi democratică, dar şi o preocupare descalificantă pentru un intelectual.

E profund regretabil că doamna Ana Guţu - profesor universitar - a avut un asemenea derapaj, care o transformă într-o ţintă uşoară pentru oricine şi în special pentru şovinii „internaţionalişti" din Moldova, oferindu-le de bună voie şi nesilită de nimeni „muniţie" propagandistică.

Nu apartenenţa etnică reprezintă un criteriu relevant pentru evaluarea unui om politic, ci competenţa, gradul de cultură, loialitatea faţă de interesul naţional. Întâmplător sau nu, dna Gherman are o excelentă limbă română şi pare foarte sigură în domeniul său de activitate: relaţiile internaţionale.

În plus, probabil urmând şi o cutumă a breslei, nu face declaraţii politice pe care mass-media să le întoarcă pe toate feţele, cu nesaţ, şi nu se angajează în polemici cu colegii de la guvernare.

Însă nu Natalia Gherman constituie subiectul acestui text (virtuala sa candidatură la preşedinţie, cum am spus şi cu altă ocazie, mi se pare utopică pentru realităţile de azi din Basarabia), ci uşurătatea şi iresponsabilitatea cu care se rostesc la noi sentinţe şi „crezuri politice".

Dna Guţu și-a exprimat preferinţele în materie de președinţi într-o emisiune radiofonică ce se numeşte, în mod involuntar ironic, „Mai aproape de Europa". Un generic ca acesta o obligă pe ea și pe alţi invitaţi la același microfon să fie mai atenţi cu formulările, pentru că menţinerea noastră într-o „mentalitate a excluderii" ne îndepărtează de Europa, de valorile ei.

În Occident asemenea gafe pot încheia o carieră politică. Dacă vrem să consolidăm limba română în Basarabia, dacă vrem să depășim diviziunile sociale și etnice pe care le-am moștenit din perioada ocupaţiei sovietice și a guvernării PCRM, haideţi să-i convingem pe ceilalţi, diferiţi de noi, să ne respecte.