Un afacerist a intrat cu buldozerele peste Cetatea Calfa, ce datează din antichitate şi a fost locuită până în secolul al X-lea
0De un an, un afacerist şi-a deschis o carieră de nisip-prundiş pe teritoriul Cetăţii Calfa, din raionul Anenii Noi. Arheologii spun că aceasta funcţionează ilegal, iar distrugerile sunt inestimabile.
Cercetată parţial (prin anii 50-60 ai secolului trecut) şi inclusă în registrul monumentelor istorice ocrotite de stat, Cetatea Calfa cuprinde mai multe orizonturi culturale din diferite perioade: urme de locuire din perioada târzie a epocii bronzului (secolele XV-XII î.Hr.), epoca fierului (secolele X-IX î.Hr. şi VI-III î.Hr.), epoca romană târzie (secolele IV d.Hr.) şi evul mediu timpuriu (secolele VIII-X).
Este un sit unic pentru Republica Moldova, spun specialiştii. De aproape un an însă, monumentul arheologic este cutremurat şi răscolit de buldozerele ce lucrează în cariera de nisip, situată chiar pe teritoriul acestuia.
„Acum două săptămâni am fost la faţa locului şi am constatat că exploatatorul a distrus o parte din zona sudică a sitului. În plus, s-au făcut câteva sondaje în alte zone. În aceste gropi imense au fost remarcate numeroase fragmente ceramice. Au fost distruse bordeie, două cimitire medievale“, constată Vlad Vornic, directorul Agenţiei Naţionale Arheologice din cadrul Ministerului Culturii.
Carieră ilegală
Viceministrul Culturii Gheorghe Postică susţine că lucrările sunt ilegale. „Acţiunile trebuiau coordonate cu Ministerul Culturii şi cu Agenţia Naţională Arheologică“, precizează oficialul. De aceeaşi părere este şi primarul satului Varniţa, pe teritoriul căruia se află situl.
„E o carieră neautorizată. Noi l-am căutat pe proprietarul carierei, dar nu a venit la Primărie. N-a venit nici măcar să înregistreze contractul de cumpărare a terenului, pe care l-a procurat de la soţia unui om de afaceri. Acest pământ este cu destinaţie agricolă. Bonitatea lui este de 70% şi, conform legii, nu are dreptul să facă o carieră acolo. Lucrările au fost stopate. Poate, autorităţile au luat măsuri, dar poate au plecat în vacanţă“, presupune Alexandru Nichitenco. „Probabil, este o persoană protejată“, mai admite edilul.
Legea protejează situl
Arheologii spun că vor merge până în pânzele albe pentru a salva vestigiile protejate prin lege. „Pe un sit arheologic nu se poate amenaja o carieră până nu se face descărcarea de sarcină arheologică a zonei respective. Pentru a se putea exploata în continuare cariera, avem nevoie de proiectul lucrărilor ce urmează să fie efectuate, dar şi de toate informaţiile ce ţin de lucrările realizate până acum“, explică Vlad Vornic.
Pentru a recupera pierderile, specialiştii ar urma să efectueze lucrări de salvare. Patronul carierei de nisip a refuzat însă să le finanţeze, aşa cum prevede legea. „L-am contactat, dar nu vrea să coopereze. Valoarea bunurilor arheologice distruse este inestimabilă. Asemena situri trebuie conservate pentru generaţiile viitoare“, afirmă Vlad Vornic. Arheologii au depus o sesizare la Procuratura Generală. Deocamdată, nu au primit un răspuns.
Procurorii investighează cazul, urmând să adopte o decizie privind legalitatea acţiunilor antreprenorului.
Contactat de „Adevărul“, Valeriu Răciulă, patronul companiei, ne-a închis telefonul şi nu a mai răspuns ulterior.
Alte monumente distruse
Un alt scandal legat de distrugerea vestigiilor istorice s-a iscat în 2010, când Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) a intervenit în stoparea lucrărilor de la sediul Moldovagaz, unde se distrugeau construcţii subterane medievale din preajma Bisericii Măzărache. Ministerul Culturii a încheiat un acord de colaborare cu Moldovagaz.
„Antreprenorii trebuie să facă lucrări în conformitate cu legea. Să coordoneze totul cu Agenţia Naţională Arheologică şi cu Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice. Aşa vom reuşi să conservăm, să restaurăm şi să reabilitam centrul istoric“, afirmă Ion Ştefăniţă, directorul AIRM.